VUCA, busola ce ne poate ghida prin incertitudinea globală
În ultimele decenii, au apărut numeroși termeni ce reflectă o incapacitate tot mai pronunțată de a înțelege și de a gestiona lumea din jurul nostru. Printre acești termeni se numără incertitudinea, turbulența, schimbările rapide, dinamismul, disrupția, complexitatea, hiperconcurența și piețele de mare viteză.
În acest context, conceptul de VUCA (Volatility, Uncertainty, Complexity, Ambiguity) a câștigat popularitate ca termen ce înglobează diferitele fațete ale acestui mediu din ce în ce mai complex. Astfel, în ultimul deceniu, termenul VUCA a pătruns rapid în diverse domenii, devenind o expresie uzuală datorită schimbărilor rapide din sfera tehnologică, politică, financiară și administrativă. În prezent, trăim într-un mediu VUCA tot mai profund, caracterizat de schimbări disruptive și crize globale. Dar ce înseamnă de fapt lumea VUCA?
Volatilitatea poate fi definită drept o schimbare relativ instabilă în care informațiile sunt disponibile și situația este ușor de înțeles, dar schimbările sunt frecvente și uneori imprevizibile. Într-un context volatil, liderii înțeleg schimbările în desfășurare și dispun de informațiile necesare, dar imprevizibilitatea și riscurile asociate pot influența semnificativ deciziile. Agilitatea este esențială pentru a face față volatilității. Într-un astfel de context, resursele trebuie direcționate agresiv către crearea de flexibilitate și adaptabilitate pentru viitor. Volatilitatea poate oferi oportunități, iar cea mai bună strategie pentru gestionarea acesteia, aplicabilă tuturor componentelor VUCA, este identificarea oportunităților și amenințărilor implicite ale situației.
Cea de-a doua dimensiune a VUCA, Incertitudinea, face referire la lipsa de cunoștințe referitoare la impactul unui eveniment. Deși cauza și efectul sunt înțelese, nu se știe dacă evenimentul va provoca o schimbare majoră. Informațiile sunt cruciale pentru reducerea incertitudinii. Organizațiile ar trebui să exploreze surse noi de informații și să le analizeze din perspective diferite.
Complexitatea este caracterizată o realitate în care există numeroase părți interconectate care formează o rețea complicată de informații și proceduri, adesea variată și complexă, dar care nu implică neapărat schimbări. Cea mai eficientă abordare este restructurarea operațiunilor interne ale companiei, astfel încât să reflecte complexitatea externă. Astfel, companiile ar trebui să își adapteze procesele pentru a se potrivi cu complexitatea mediului extern.
Ultima dimensiune a VUCA este Ambiguitatea. Aceasta este descrisă ca o situație marcată de lipsa cunoștințelor privind ”regulile de bază ale jocului”, în care relația cauză-efect nu este clară și nu există precedent pentru a anticipa ce urmează să se întâmple. Pentru a reduce ambiguitatea, este necesară experimentarea. Doar prin experimente inteligente, liderii organizațiilor pot stabili care strategii sunt eficiente și care nu, în condițiile în care regulile tradiționale de afaceri nu mai sunt aplicabile. Ambiguitatea poate fi definită cel mai bine ca o situație în care relațiile cauză-efect sunt vagi sau neclare, permițând multiple interpretări.
În urmă cu mai puțin de un deceniu a fost dezvoltat modelul VUCA 2.0, cunoscut ca „managerul VUCA”, redefinind cele patru litere ale acronimului pentru a reprezenta Viziune (Vision), Înțelegere (Understanding), Curaj (Courage) și Adaptabilitate (Adaptability).
Viziunea se referă la abilitatea managerului de a avea o perspectivă clară și coerentă, bazată pe o prognoză bine fundamentată. O astfel de viziune clară le permite liderilor să se concentreze asupra aspectelor esențiale și să ghideze echipa în direcția corectă.
Înțelegerea presupune capacitatea de a analiza și sintetiza un număr mare de variabile care ar putea influența rezultatele organizaționale. Aceasta necesită o înțelegere profundă a capacității interne a organizației, identificarea resurselor disponibile și mobilizarea atuurilor, în timp ce se controlează aspectele vulnerabile. Liderii trebuie să adune informații din diverse surse pentru a înțelege diferite perspective și pentru a fi la curent cu schimbările din piață. De obicei, acest lucru se realizează prin comunicare directă cu clienți interni și externi, pentru a obține o gamă largă de informații.
Curajul reprezintă atitudinea necesară pentru a face față schimbărilor imprevizibile, pentru a lua decizii riscante și pentru a acționa îndrăzneț. Viteza de reacție și capacitatea de a lua decizii bazate pe riscuri calculate pot face diferența între succes și eșec, mai ales în contextul dinamic al lumii de azi. Adaptabilitatea descrie flexibilitatea liderilor în fața unui mediu în continuă schimbare. Planurile și strategiile pe termen lung trebuie să fie suficient de flexibile pentru a se adapta constant la circumstanțele externe.
Pornind de la realitățile Industriei 4.0 și de la faptul că tehnologia a accelerat ritmul schimbărilor, în 2020 a apărut modelul VUCA 3.0, ca o reacție firească la dezvoltarea tehnologică rapidă. Ritmul actual al schimbărilor nu poate fi comparat cu cel din deceniile trecute. Ne confruntăm cu schimbări disruptive și neașteptate, alături de o dezvoltare rapidă a automatizării și inteligenței artificiale. În plus, în contextul provocărilor generate de pandemia de COVID, o nouă versiune a VUCA a fost propusă, o versiune 4.0 a modelului – VUCA Pozitiv, cu o semnificație pozitivă și o viziune optimistă.
Putem observa că VUCA poate deveni rapid o formulă lipsită de substanță și poate induce în eroare, făcându-i pe oameni să creadă că provocările asociate cu VUCA sunt noi și specifice perioadei actuale, deși competiția acerbă și schimbările tehnologice rapide au existat de zeci de ani. Realitatea este că trăim într-un mediu politic internațional tot mai dificil de înțeles, în care tulburările geopolitice constante au devenit noua normalitate în mediul de afaceri. Prin urmare, propunem o abordare mai optimistă care sugerează că VUCA poate fi văzut ca o structură sau o fundație concepută pentru a ajuta oamenii să reflecteze asupra provocărilor, să le încadreze inteligent și să formuleze un răspuns rațional și adecvat.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 292
