Cum să spui „nu știu” fără să-ți sabotezi autoritatea

Există o frică constantă că nu ai mereu răspunsurile corecte, iar recunoașterea necunoașterii crezi că poate părea o slăbiciune. Cu toate acestea, în realitate, este o formă puternică de autenticitate și inteligență emoțională. O spune Corina Neagu, fondator DARE – Development Advice & REsources, trainer și consultant în resurse umane, care subliniază: „Nu am încă răspunsul complet, dar știu unde să caut – este o replică ce transmite responsabilitate, interes și dorința de găsire a soluțiilor, fără să creezi impresia de nesiguranță sau nepricepere“.

Sinceritatea, un semn de forță

Leadershipul modern nu se mai bazează pe imaginea infailibilă a șefului care deține toate răspunsurile, ci pe capacitatea acestuia de recunoaștere atunci când are nevoie de timp sau colaborare pentru formularea unui răspuns bine documentat. În acest context, sinceritatea este mai degrabă un semn de forță decât de slăbiciune. O altă formulare valoroasă propusă de Corina Neagu este: „nu știu sigur – și tocmai de aceea merită să investigăm – o astfel de abordare deschide calea dialogului, a colaborării și a unui proces real de învățare în echipă.

Unde duce vulnerabilitatea asumată

Este firesc să nu avem mereu toate răspunsurile – nici liderii, nici specialiștii în domeniu, nici colegii din echipele cross-functionale. Ceea ce contează este atitudinea în fața necunoscutului. Să admiți o limitare intelectuală sau informațională înseamnă să dai dovadă de claritate, onestitate și încredere în propria capacitate de a merge mai departe. „Când admitem limitele, câștigăm încredere – nu o pierdem”, afirmă Corina Neagu. Expertul subliniază faptul că vulnerabilitatea asumată cu responsabilitate nu erodează autoritatea, ci o consolidează.

Modul în care transmitem necunoașterea contează enorm. Un „nu știu” spus cu frică, bâlbâit sau evaziv poate naște îndoieli. În schimb, o replică fermă: „nu știu încă, dar mă interesează și voi reveni cu un răspuns” transmite implicare și maturitate profesională. Este o diferență subtilă între evitarea unui răspuns și recunoașterea că este nevoie de mai multă documentare.

Normă, nu excepție

Într-o cultură organizațională sănătoasă, această abordare devine normă, nu excepție. Angajații se simt mai liberi să pună întrebări, să-și asume necunoașterea temporară și să se implice activ în soluționarea problemelor. Un astfel de climat stimulează inovația și învățarea continuă.

În concluzie, să spui „nu știu” nu te face mai puțin competent, ci te umanizează și îți oferă spațiu să crești. În loc să ne temem că ne sabotează autoritatea, ar trebui să ne gândim cum o construim – pas cu pas, prin asumare, curaj și dorință autentică de progres.

CITEȘTE ȘI: Poveste de brand: De la ce vine numele Singer și cum a schimbat lumea o simplă mașină de cusut

Foto: ID 162069447 ©Fizkes | Dreamstime.com