Diana Pirciu, Head of Education la Federația Română de Fotbal: Cum crești performanța sportivă prin educație
Diana Pirciu, Head of Education la Federația Română de Fotbal, crede că educaţia poate fi un motor al dezvoltării fotbalului românesc.
Diana Pirciu și-a dorit mereu să îmbine sportul și educația, chiar dacă profesorii din copilărie n-au încurajat-o că le poate face în paralel. Juca tenis de la șapte ani în Pitești și, chiar dacă n-a fost niciodată talentată ca Simona Halep, a simțit mereu că trebuie să existe o nișă pentru ea, așa că a vrut s-o găsească. Pentru că nu-și permitea să investească într-o carieră în tenis, și-a dat seama că sportul o poate ajuta să studieze în străinătate și să obțină o educație valoroasă. A aplicat la 28 de universități și a primit o bursă totală, sportivă și academică, la McNeese State University.
Revista CARIERE a lansat rubrica Leadership sportiv, care își propune să aducă în fața dumneavoastră povești despre demnitate și curaj, despre cum să găsești puterea de a renaște și a merge mai departe, chiar din mijlocul celor mai dificile momente de schimbare.
Noua rubrică este susținută de DAAS EPTA România, lider în commercial refrigeration în România și în piața echipamentelor HoReCa.
Acolo, studiind marketing sportiv și comunicare și jucând pentru echipa facultății, a înțeles mai bine impactul sportului într-o comunitate. „Noi, ca atleți, eram exemplu pentru societate. Ne spunea antrenoarea: «Even if you don’t wear your shirt, you wear your shirt». Și acum, când îmi iau tricoul echipei naționale, pentru mine e o mare responsabilitate”. Atleții universității participau la concursuri caritabile unde strângeau bani pentru echipa de tenis și i-a plăcut felul în care comunitatea se coagula în jurul sportului local. Și-a dorit atunci să se întoarcă în țară și să aibă o contribuție similară aici, prin sport.
De 10 ani, lucrează la Federația Română de Fotbal, unde a implementat mai multe proiecte sociale și educaționale, împreună cu departamentul de CSR din care a făcut parte: au organizat Cupa Diversității, un turneu de combatere a rasismului și discriminării, au înființat echipa națională de nevăzători, au desfășurat proiecte de incluziune pentru copii cu sindrom Down sau cu autism. Au pornit Youth Council, un proiect educațional dedicat tinerilor care vor să contribuie la dezvoltarea fotbalului, și a fost cel mai tânăr manager de voluntari din orașele care au găzduit Campionatul European din 2020, având în grijă 850 de voluntari.
Acum e Head of Education în cadrul FRF, rol din care își dorește să crească performanța sportivă prin educație și să convingă specialiștii din fotbal să investească în călătoria lor educațională pe tot parcursul vieții, pentru că sportul e un domeniu care necesită dezvoltare continuă. „Ne-am dori ca tot sportul românesc să facă asta, pentru că, din păcate, credem că știm multe lucruri. Asta simt uneori, mai ales că am jucat și am fost acolo. Nu e același lucru să joci și să fii off the pitch, sunt lucruri total diferite – nici mai ușoare, nici mai grele, ci diferite. Și, sigur, ai jucat în trecut, dar s-au schimbat foarte multe de atunci. Dacă nu îți păstrezi agerimea mintală și nu ești conectat la ce se întâmplă în jurul tău, pierzi foarte ușor.”
Împreună cu echipa Federației, a lansat în 2021 Academia Națională de Fotbal, care își propune să devină cel mai important furnizor de programe educaționale în sport din România, contribuind astfel la o dezvoltare sustenabilă a fotbalului românesc. Acoperind nevoi diferite ale ecosistemului fotbalistic, Academia oferă cursuri pentru profesioniștii din sport, atât din teren, cât și din afara lui: pentru antrenori și jucători (cursuri de nutriție, anti-doping sau tranziție în carieră), pentru cei din stafful tehnic al echipelor (preparatori fizici, scouting sau analiști video) sau cei cu roluri administrative (manageri de voluntari, manageri de marketing, ofițeri de presă).
Multe dintre programe se adresează zonei de leadership – directori sportivi, directori de academii – pentru că fotbalul, ca întreg sportul românesc, are nevoie de oameni în poziții de conducere mai bine pregătiți. „E nevoie de niște lucruri pe care noi credem că le știm, însă există metodologii, există testări, există cursuri pe care le putem face, astfel încât să ne cunoaștem stilul de leadership și să îl îmbunătățim”, spune Diana. „Pentru că nu suntem toți la fel, iar uneori, când lucrăm cu echipe, cu oameni pe care îi avem în subordine, poate ar trebui să știm că oamenii sunt motivați de lucruri diferite și stă în atitudinea liderului să înțeleagă asta și să ofere un spațiu confortabil pentru oameni să crească, să înțeleagă ce înseamnă viziunea companiei, să înțeleagă ce înseamnă cultura organizațională sănătoasă.”
Pe lângă cursurile de leadership, încearcă să dezvolte și zona de middle management, prin programe destinate managerilor de marketing, de voluntari, de evenimente sau team-manageri. Sunt și cursuri aplicate nevoilor echipelor din eșaloanele inferioare, despre cum să își angreneze mai bine comunitatea, cum să facă engagement, cum să facă un site, un newsletter sau merchandising, și cursuri dedicate fotbalului feminin și leadershipului feminin din fotbal.
Cu 4.000 de absolvenți până în prezent, Diana spune că vede deja îmbunătățiri la cluburi, în felul în care comunică în social media, în relația acestora cu suporterii, comunitatea sau cu jucătorii. Impactul real va putea fi observat însă pe termen lung. „Ne așteptăm adesea să vedem rezultate mâine, dacă se poate, dar unele lucruri chiar durează, mai ales crearea de comunități și schimbarea percepțiilor.”
Feedbackul primit de la absolvenții cursurilor o bucură cel mai mult. „E greu să vezi imediat schimbări la cluburi, dar de la oameni este fascinant feedbackul, mai ales că nu au avut parte de educația asta. Când îi întrebăm când au fost ultima oară la școală, mulți spun 10-15 ani, ceea ce este obișnuit în România, dar nu mai funcționează asta în sport. Mai ales în fotbal, care e atât de dinamic, se schimbă atât de multe lucruri, trebuie ca în fiecare an să ai parte de cel puțin un curs, de un program educațional, să îți reîmprospătezi cunoștințele despre ce se întâmplă în domeniul tău, cel puțin la nivel european, pentru că încercăm să aducem foarte mulți speakeri din afară.”
Diana e și președintă a UEFA Academy Alumni Association, o comunitate a absolvenților programelor Academiei UEFA din întreaga lume, și urmează un masterat de guvernanță sportivă. Vede că în alte țări această cultură a educației sportive e mult mai dezvoltată, dar și că ea nu este o problemă a federațiilor sau a organizațiilor sportive, ci face parte într-un mod organic din sistemul educațional, din societate. „Sportul este cumva infuzat din copilărie, se întâmplă pur și simplu și nu mai trebuie să facă cineva asta ca un efort extra, ci face parte dintr-o strategie de țară. Federațiile mari nu au o academie, pentru că nu au de ce, pentru că au școli de management sportiv, școli de marketing sportiv, se oferă internshipuri la cluburi.”
Inițiativa lor a creat o infrastructură educațională care nu era neapărat în responsabilitatea unei federații și a venit din înțelegerea contextului mai larg în care activează, din conștientizarea faptului că fotbalul nu se joacă doar la federație; se joacă în cluburi și, dacă nu ai cluburi puternice, nu poți să ai un fotbal puternic, iar asta se aplică tuturor sporturilor, spune Diana. „De fapt, sportul este pe terenul acela dintre blocuri și acolo ar trebui să fie un antrenor bine pregătit – un focus foarte mare al Federației –, poate și un psiholog bine pregătit, un medic bine pregătit. Toți ar trebui să lucreze împreună, să pună jucătorul în prim-plan și să se întrebe: cum putem noi, cu toții, să creștem omul ăsta de mic, să nu fie nevoie de intervenții târzii?”
Pe termen lung, acesta e modul prin care Diana speră să contribuie la dezvoltarea fotbalului românesc.
CITEȘTE ȘI: Mai mult decât un pilot. Lewis Hamilton, legenda Formulei 1
Foto: Diana Pirciu, Head of Education la Federația Română de Fotbal
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 296 | Aprilie 2025