Felix Pătrășcanu: Liderul autentic are curajul de a coborî de pe piedestal și de a recunoaște că are dubii (VI)
În contrapartida paradigmei formate din șefi, manageri, conducători sau directori cu o funcție care le dă putere, dezbatem în această ediție conceptul de lider smerit, deseori confundat cu liderul umil sau modest.
Lideri din diverse domenii și aflați în diferite perioade ale vieții vorbesc despre felul în care este înțeleasă şi practicată smerenia, despre felul în care un astfel de lider se raportează la succes, despre autenticitate și ceea ce se întâmplă în absența acesteia.
Fiindcă lipsa autenticității în leadership creează un vid care anulează sau neutralizează orice cursuri, conferințe, teorii care nu au pe ce se grefa, în absența unei personalități care nu vibrează la valorile umanității profunde. Iar liderii sunt în primul rând oameni, nu roboți, nu supra-oameni.
Următorul invitat din această serie este Felix Pătrășcanu, fondatorul FAN Courier.
Leadership-ul a fost dintotdeauna strâns legat de succes, iar succesul de rezultatele pe care le obții. Și care, evident, trebuie să fie pozitive. Proiectele pe care le-am derulat în ultimii ani, ca fondator al business-ului FAN Courier, dar și al proiectului RePatriot, mi-au adus însă aminte de o maximă a lui Voltaire care spune „succesul care nu are urmări nu înseamnă nimic“. Pentru că, de fapt, dacă nu ai cu cine să împarți bucuria unui rezultat excelent, la ce bun să te străduiești să îl obții? Cred că esența a ceea ce numiți liderul noii generații înseamnă de fapt nu doar să convingi oamenii să îți urmeze planul, ci și să împarți cu ei satisfacția succesului. Și pentru că succesul este, cumva, capătul drumului pe care îl parcurgi alături de echipă, întâi trebuie să înveți să asculți, adică să fii smerit. Să știi să unești energiile tuturor și să le pui să funcționeze ca un întreg, înseamnă să conectezi ener gia individuală la obiectivul grupului. Asta înseamnă să fii conector.
Iar la final, a fi conștient înseamnă să înțelegi că fără echipa ta nu reușeai să atingi obiectivul, deci în esență să înțelegi că succesul este al fiecărui membru în parte. S-a discutat mult în ultimii ani, în spațiul public, despre diferențele între un lider și un șef și despre rezultatele obținute în cele două ipostaze. Pentru mine, lider este nu doar acela care își asumă responsabilitatea atât în cazul succesului cât și al eșecului, lider este acela care își alocă timp pentru a-și asculta oamenii. Iar pentru a reuși acest lucru, liderul trebuie să coboare de pe piedestal. Trebuie să se amestece cu echipa sa, să stea la aceeași masă cu ei, să îi observe și să îi asculte. Și să recunoască atunci când este cazul, că este un om ca și ei și greșește la fel ca și ei.
Există astfel de lideri în România, în general sunt antreprenorii care au început prin a munci cot la cot cu echipele lor și care nu au uitat niciodată de unde au plecat. În lume, mi-au atras atenția câteva exemple despre care am citit cu toții – Dalai Lama este unul dintre ei, Nelson Mandela este un alt exemplu și cred că l-am putea include aici și pe Elon Musk. Acest gen de lider se raportează la succes prin beneficiile aduse oamenilor pe care i-au reprezentat și prin schimbările pozitive pe care le-au generat în societățile din care făceau parte. Curajul pe care l-au avut, acela de a coborî de pe piedestal și de a recunoaște că au dubii, că deși nu știu toate răspunsurile tot nu renunță, sunt atribute care i-au făcut să fie mai admirați, mai respectați, mai urmați de oameni. Acești lideri sunt cei care au imprimat noi atribute leadership-ului de tip Napoleon pe care îl știam cu toții. Așa cum societatea și economia au o dinamică proprie, la fel se întâmplă și cu leadership-ul.
De-a lungul carierei mele, sunt convins că am experimentat diferite tipuri de leadership, determinat în principal de conjunctură sau, de ce nu, de lipsa de experiență. Mă bucur însă că am avut capacitatea de a asculta oamenii din jurul meu, iar acest lucru m-a ajutat enorm să înțeleg că fără o echipă nu reușești să ajungi foarte departe. Cred că am câteva dintre elementele liderului de tip nou, dar aș prefera să vorbească alții despre ele. Era digitală înseamnă un alt tip de conexiune, înseamnă să folosești mașinile pentru a vedea mai bine oamenii, pentru a-i cunoaște mai bine, pentru a optimiza procesele. Practic, cu ajutorul tehnologiei, poți alcătui o echipă ai cărei membri pot fi oriunde pe mapamond, dar pot lucra ca și cum se află în același birou.
Cu ajutorul tehnologiei, poți descoperi omul din echipa ta, mai repede decât până acum. Liderul devine tot mai mult un conector al intereselor, al obiectivelor și al nevoilor membrilor echipei sale.
Pentru a înțelege noua generație, inclusiv viitorii lideri, primii care ar trebui să se implice sunt părinții și profesorii, ascultându-i activ, renunțând la șabloanele de tip faci așa că așa am făcut și eu sau eu știu mai bine. Să le oferi libertatea de a se exprima, de a-și scoate la lumină creativitatea. Să îi responsabilizezi și să le dai opțiuni sau să le explici opțiunile și riscurile și să îi lași să aleagă. Responsabilitatea fiecărui act sau activitate în timpul școlii înseamnă să îi pregătești pentru responsabilitatea jobului sau a afacerii pe care le vor avea la maturitate.
Citește și:
Liderul noii generații: Smerit, conector și conștient (I)
Silvia Bucur: Mulți ar putea contesta smerenia ca fiind o calitate a unui lider (II)
Fady Chreih: Un lider autentic are în vedere „a greater good“, un scop care transcende gândirea de business (III)
Simona Baciu: Tendința noastră este să confundăm smerenia cu umilința și de aceea tindem să fugim de ea (IV)
Adrian Stanciu: Principalul rol al unui lider e de a fi păstrătorul binelui comun (V)
Articol preluat din Revista CARIERE, nr. 257/mai 2019. Pentru detalii legate de abonare, click AICI!