Fericirea nu poate fi automatizată – interviu cu futurologul Gerd Leonhard (II)

Despre etica digitală și diferența dintre ce se poate face și ce trebuie făcut citiți în prima parte a interviului acordat Revistei CARIERE de Gerd Leonhard.

FERICIREA NU POATE FI AUTOMATIZATĂ. DIN FERICIRE

În cartea sa, Tehnologie vs. Umanitate, Gerd Leonhard vorbește despre rolul hazardului pentru fericire. L-am întrebat cum putem folosi tehnologia pentru a limita riscurile, dar fără să eliminăm misterul și spontaneitatea din viața noastră. „E bine să ne punem aceste întrebări. Provocarea este să trăim într-o lume a mașinilor, dar fără să ajungem să gândim ca o mașină, pentru care răspunsurile se limitează la da/nu, realitatea este binară și totul este explicabil. Realitatea umană este opusul binarului, este artă”, spune Gerd.

Trebuie să fim atenți la cum definim fericirea, pentru că dacă o confundăm cu plăcerea, vom ajunge să le cedăm mașinilor puterea noastră. De exemplu, una este să primești like-uri în social media și alta este să ai parte de contact uman direct și plin de semnificație.

Tehnologia îți poate prilejui plăcere, câteva realizări și poate un pic de implicare. Dar nu îți poate oferi contact uman, nu îți poate da scop, sens, rost. Cu tehnologia poți face bani, dar nu poți trăi experiențe de viață. Dimpotrivă. Fericirea nu poate fi programată, automatizată sau vândută și nu poate fi nici copiată sau codificată. Fericirea se naște din om și prin oameni, iar tehnologia este doar o unealtă a omului.

CUM SĂ NU NE DEZUMANIZĂM PRIN TEHNOLOGIZARE – CÂTE UN ANDRO-RITM PENTRU FIECARE ALGORITM

Mașinile nu pot deveni oameni. Oamenii nu au voie să devină mașini.

În relația om-mașină, Gerd ne atrage mereu atenția că omul trebuie să rămână în „echipa oamenilor”, cum o numește el. Ne spune: „Trebuie să lăsăm loc umanului, ineficienței etc. și să credem mai mult în puterea noastră decât în puterea mașinilor. Copiii noștri trebuie să învețe științe umaniste, nu numai științe exacte. Și trebuie să reglementăm puterea marilor platforme tehnologice.”

Într-o lume excesiv robotizată, nu omul este la comandă. Iar dacă ne tot cioplim după „perfecțiunea” mașinii, ne vom trezi că ne-am retezat emoțiile, spotaneitatea, intuiția, imaginația, credințele, liberul arbitru. Efectul combinat dintre corp și minte, dintre biologie și spiritualitate – care este nu este rațional, nu este măsurabil, nu poate fi copiat, nu poate fi proiectat – depășește cu mult aria de acoperire a științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii. Să ne gândim la ce rol joacă curiozitatea, misterul și eroarea în procesul de inovație.

Prin urmare, trebuie să nu umanizăm tehnologia prea mult, să nu amestecăm prioritățile când e vorba de alegeri și decizii care afectează omul și societatea și să nu uităm de responsabilitatea pe care o avem atunci când creăm tehnologie care ar putea depăși puterea omului. Pericolul nu este ca mașinile să devină oameni, ci ca oamenii să devină mașini și să se lase seduși de lumea și stimularea virtuală într-un fel care să le anuleze trăsăturile profund umane: creativitate, compasiune, originalitate, reciprocitate, responsabilitate, empatie – pe care Gerd Leonhard le numește androritmi.

Omul trăiește în funcție de valorile, credințele și emoțiile sale, nu în funcție de date și algoritmi. La fiecare nou algoritm trebuie să consolidăm un străvechi androritm. Și ar trebui să avem grijă de androritmii copiilor noștri, pentru că omul este mai puternic și mai important decât mașina prin ceea ce îl deosebește de mașină. „Părinții ar trebui să aibă încredere în instinctul lor de părinte, mai mult decât în aplicații și în youtube”, le reamintește Gerd.

MAȘINILE OFERĂ INFORMAȚII. OAMENII OFERĂ ÎNȚELEPCIUNE

L-am întrebat pe Gerd Leonhard ce l-a învățat futurismul despre propria sa umanitate și cum are grijă să și-o pună în practică? „În cei peste 15 ani de când sunt futurist am învățat foarte mult! Mi-am schimbat inclusiv percepția despre ce am de oferit. Nu mai cred că cel mai important este să ofer cunoștințe și informații, cât să arăt ÎNȚELEGERE și să ofer înțelepciune, sper eu. Am înțeles că este mai important să fii uman decât să fii inteligent (desigur, cel mai bine e să fii ambele).”

CONSUMATORI ȘI CONSUMAȚI

În cartea sa, Tehnologie vs. Umanitate, Gerd Leonhard pune în discuție ceea ce el denumește „obezitate digitală” – dependența de informație și pericolul de a ne îneca în tsunamiul de date care ne va lovi. Trebuie să fim atenți la ce și câtă informație consumăm, pentru că abundența exterioară conduce la sărăcie interioară. Este important să găsim echilibrul între a fi ignoranți și a fi atoateștiutori. Și să nu uităm că, fiind consumatori, devenim și conținut, așadar suntem, la rândul nostru, consumați.

În era digitală trebuie să ne păstrăm dreptul la offline. Poate fi un lux, dar ar trebui să rămână un drept fundamental al omului.

CUM AJUNG COMPANIILE ÎN VIITOR? VIITORUL ESTE AL CELOR CARE ÎL AUD VENIND

„Viitorul va fi minunat, plin de oportunități, dar companiile trebuie să știe care sunt aceste oportunități și să-și imagineze cum să le folosească. Viitorul este al celor care îl aud venind”, spune Gerd. Clienții nu cumpără tehnologie, clienții cumpără relații interumane. Un brand este valoros prin ceea ce îl face mai mult, nu mai puțin, uman. Oamenii nu admiră o companie pentru cât este de eficientă, ci pentru câtă fericire livrează.

Dat fiind că viitorul este deja prezent, abordarea „vom trăi și vom vedea” nu mai este o opțiune. Trebuie să abordăm prezentul dintr-o perspectivă viitoare: să ne imaginăm viitorul de peste 5-7 ani și apoi să ne întoarcem în prezent ca să-l pregătim. Cum facem asta? „În cinci pași”, susține Gerd Leonhard:

• Ipoteze: Este nevoie să examinăm credințele și bazele pe care funcționează afacerea noastră și să vedem care sunt ipotezele care ne configurează previziunile și strategiile adecvate pentru viitor.
• Descoperire: Apoi trebuie să explorăm viitorul apropiat ca să descoperim ce este probabil să se întâmple și ce preferăm să se întâmple.
• Impact și oportunități: Următorul pas este să definim consecințele probabile ale opțiunilor pe care le-am descoperit și să stabilim ce impact au asupra noastră.
• Viziune și strategie: După ce am descoperit care este viitorul nostru preferat, trebuie să stabilim strategia prin care să-l construim, în așa fel încât să se potrivească cu oamenii, cultura și cu societatea noastră.
• Acțiune: În cele din urmă, trebuie să stabilim care sunt mentalitatea, abilitățile și resursele necesare pentru a crea viitorul nostru preferat.

Viitorul nu se întâmplă de la sine, noi îl facem să se întâmple. Nu tehnologia salvează umanitatea, ci omul, prin modul în care creează și utilizează tehnologia. Viitorul depinde de ce facem în prezent, iar pentru a avea un viitor minunat trebuie să trăim conștient.