Între capriciile vremii și provocările vremurilor, Elena Mateescu, prima femeie director general din istoria ANM

Leadership sub un cer tot mai schimbător

Pentru cei mai mulți dintre noi, vremea este doar un fundal al vieții de zi cu zi. Ceva care ne influențează discret alegerile: când să ne planificăm vacanțele sau evenimentele importante, cum să ne îmbrăcăm dimineața, dacă să luăm sau nu umbrela.
Pentru Elena Mateescu, însă, vremea nu este decor. Este scena pe care tehnologia, știința și pasiunea se întâlnesc, este misiunea care îi dă sens fiecărei zile. Dar, dincolo de toate acestea, vremea e povestea ei. O poveste trăită cu dăruire și sens timp de 35 de ani, privind spre cer, spre radare și monitoare.

Pe 16 noiembrie 2025, Elena Mateescu va împlini trei decenii și jumătate de activitate în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Iar anul viitor va marca și un deceniu de când conduce instituția. A fost numită director general pe 19 decembrie 2016, chiar de ziua ei, devenind prima femeie din istoria ANM care ocupă această funcție, de la înființarea Serviciului, adică din 1884.

Astăzi, Elena Mateescu este o voce respectată nu doar în România, ci și în meteorologia internațională. Este vicepreședintă a Subcomisiei pentru Servicii Climatice pentru Agricultură din cadrul Comisiei de Agrometeorologie a Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), funcție pe care o deține din anul 2000. Iar din mai 2023, reprezintă Europa ca președintă a Regiunii Asociative VI a OMM, o poziție care o plasează în Consiliul Executiv al organizației.
O recunoaștere care confirmă nu doar competența ei, ci și forța unei instituții care și-a câștigat un loc binemeritat în elita meteorologiei mondiale. Este pentru prima dată în istorie când România ocupă o astfel de poziție.

O moștenire cu greutate și o provocare pe măsură

„Fiecare generație și-a lăsat amprenta asupra ANM, iar eu am avut privilegiul să fiu prima femeie director general într-o instituție care, timp de peste 130 de ani, a fost condusă exclusiv de colegi bărbați. Este o onoare, dar și o provocare pe măsură”, mărturisește Elena Mateescu.

Și când rostește cuvântul „onoare”, glasul ei vibrează ușor, acel fel de vibrație care trădează emoția autentică, dar și greutatea unei responsabilități asumate. Pentru că, în cazul ei, între capriciile vremii și provocările vremurilor, pasiunea, onoarea și responsabilitatea au mers mereu mână în mână. Au fost forțele care au împins-o înainte: să crească, să construiască, să devină un exemplu pentru echipa ei.

„La astfel de momente de bilanț, trebuie să te analizezi și să-ți evaluezi potențialul de a fi liderul potrivit pentru un astfel de serviciu, pe măsura angajamentelor și provocărilor”, spune ea cu o sinceritate care nu lasă loc de îndoială. O sinceritate necesară, mai ales când misiunea pe care și-a asumat-o nu se oprește la granițele instituției pe care o conduce ci, dimpotrivă, este mai amplă, mai ambițioasă: „Trebuie să rămânem în elita meteorologiei europene și internaționale, prin statutul pe care îl avem ca stat membru al Organizației Meteorologice Mondiale. Iar inițiativa de a găzdui și operaționaliza, chiar aici, în România, primul Centru European de Agrometeorologie din lume trebuie să fie o reușită”.

Și totuși, când spune „trebuie”, nu vorbește despre sine. Din contră, respinge orice tentativă de a personaliza succesul: „Această misiune nu este despre un singur om. Este o realizare care ne onorează și ne întărește poziția în lumea științifică meteorologică, nouă, ca echipă”.

Proiectul care așază România pe harta agrometeorologiei europene

În România, va deveni operațional, în această vară, primul centru de agrometeorologie din lume. Este un proiect în premieră la nivel global, o inițiativă fără precedent, realizată la solicitarea Organizației Meteorologice Mondiale.

Finanțat din fonduri europene în valoare de peste două milioane de euro, Centrul European de Agrometeorologie se află deja în cea de-a treia etapă de modernizare. Mai sunt așteptate doar recepția clădirii și finalizarea conexiunilor necesare pentru integrarea cu infrastructura actuală SIMIN (Sistemul Integrat de Monitorizare a Mediului), precum și cu rețelele celorlalte servicii de agrometeorologie din Europa.

Timp de un an, centrul va funcționa ca instituție-pilot la nivel național, urmând ca activitatea sa să fie extinsă și replicată în celelalte state europene. Pe lângă schimbul de date agrometeorologice, precum informații despre rezerva de apă din sol, fenologie, recomandări și scenarii climatice cu impact asupra agriculturii, centrul va include și o componentă solidă de formare profesională.

„Vom începe din această toamnă formarea tinerilor specialiști, în ideea de a-i atrage și de a-i păstra în acest domeniu de nișă, atât de important. Este un domeniu dificil, în care rezultatele se construiesc pas cu pas, lună de lună, sezon după sezon, an după an”, precizează Elena Mateescu.

Și e dificil, explică ea, pentru că în spatele activității operaționale stă o muncă intensă de cercetare și dezvoltare: îmbunătățirea modelelor numerice de prognoză, bilanțul apei în sol, modelele vreme-recoltă și multe altele.
„Dar toate aceste eforturi sunt necesare pentru a oferi decidenților, dar și dumneavoastră, publicului larg, informații clare și utile”.

Această investiție nu este singulară. ANM derulează, prin PNRR, și un proiect amplu de modernizare a infrastructurii meteorologice.
„Avem în prezent 166 de stații meteorologice automate, iar prin acest proiect PNRR vom suplimenta cu încă 400, tocmai din nevoia de a avea informații din teren. Avem nevoie de cât mai multe măsurători, pentru că o stație, două la nivel de județ nu sunt suficiente. Fondurile europene ne-au ajutat să ajungem aici. Am implementat, până în prezent, mai multe proiecte, ne apropiem de o valoare cumulată a investițiilor de aproximativ 150 de milioane de euro”.

„Mi-a făcut o sugestie, mi-a dat un pont”. Cum a început povestea Elenei Mateescu în meteorologie

Uneori, drumul unei cariere întregi începe de la un detaliu, un sfat, o discuție purtată la momentul potrivit. Așa a început și povestea Elenei Mateescu în meteorologie, cu un curs care i-a stârnit curiozitatea și cu un coleg care a văzut în ea ceva ce poate nici ea nu conștientiza pe atunci.

„Am absolvit Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, specializarea Agricultură, în 1990. Dar în timpul studiilor am avut un semestru de agrometeorologie. Mi-a plăcut. Mult. Pentru că am înțeles cât de mult depinde agricultura – și, de fapt, orice sector economic – de vreme”.

Dar nu materia în sine a fost declanșatorul. Nici profesorul. Cariera Elenei Mateescu în meteorologie a început, de fapt, cu o conversație. Iar cel care i-a oferit direcția a fost un coleg.

„După absolvire, un coleg mi-a vândut, oarecum, un pont. Mi-a spus că, în cadrul Administrației – Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor – era un post liber la Laboratorul de Agrometeorologie. «Eu sunt un om de practică, vreau să merg în producție», mi-a zis, «dar cred că tu poți să urmezi un drum în care să faci și cercetare. Tu ești pasionată de studiu și cred că ți s-ar potrivi o carieră în meteorologie»”, își amintește Elena.

A fost exact impulsul de care avea nevoie. A aplicat. A fost acceptată. Și de atunci, nu a mai plecat. Recent, la întâlnirea de 35 de ani de la absolvirea facultății, l-a revăzut pe colegul care i-a schimbat destinul. „Printre amintiri depănate, mi-a spus: «Vezi că nu m-am înșelat?» Și chiar nu s-a înșelat!”.

Meteorologia a devenit pentru ea mai mult decât o profesie: „E o pasiune. E un sens. Sunt de 35 de ani în aceeași instituție. Am făcut primii pași în laboratorul de agrometeorologie și am știut imediat că sunt exact unde trebuie”.

Între timp, a devenit cercetător, și-a susținut și doctoratul în 2001, tot în agrometeorologie. Dar una dintre lucrările care i-au marcat începutul de carieră a fost o actualizare a celebrei analize semnate de Nicolae Topor despre frecvența anilor secetoși și ploioși în România.

„Această lucrare mi-a dat posibilitatea să pătrund mult mai adânc în ceea ce înseamnă meteorologia și domeniile conexe. Așa mi-am început eu cariera în urmă cu 35 de ani. Sigur că da, am trecut prin diferite etape de dezvoltare, dar cred că și acum mai am de învățat. Pentru că fiecare an aduce noi provocări: tehnologii noi, analize noi, inteligență artificială, puterea mașinilor. Tehnologiile se schimbă, provocările cresc, dar bucuria mea a rămas la fel”.

Când la nunta fiicei tale plouă…

Prietenii o întreabă adesea, mai în glumă, mai în serios: „Tu când îți iei concediu? Ca să știm și noi când să ni-l programăm”. Pentru că, nu-i așa?!, știe Elena ce face! Dacă își ia liber, e semn că va fi vreme bună. Doar că Elena Mateescu nu prea își ia concediu. Cel mult, câte un weekend prelungit, de joi până duminică. Și chiar și atunci, telefonul rămâne deschis, iar legătura cu echipa, permanentă. „Asta e meseria noastră. Nu poți să pui vremea pe pauză”.

Nu se plânge. Știe deja că o astfel de carieră cere sacrificii: „Cred că nu poți construi o viață profesională ca aceasta fără să faci compromisuri în plan personal. Fără să renunți, uneori, la lucruri importante din viața ta”. Dar… și zâmbește larg… „Am fost binecuvântată de Dumnezeu cu o familie frumoasă și un copil cuminte, care ne-a adus numai bucurii”.

Fiica ei este, astăzi, la rândul ei mamă. Iar Elena Mateescu, bunica unui nepoțel de doar opt luni. „E o mare bucurie, sunt profund recunoscătoare. Trăiesc acum momente și emoții pe care le-am ratat cu fiica mea”. Pentru că, da, recunoaște, au fost multe momente importante din viața fiicei sale în care a lipsit.

Fiica a înțeles însă întotdeauna chemarea mamei ei, chiar glumea adesea: „Mami, te rog, măcar la nunta mea să nu fii plecată!”.

Nunta a fost pe 22 septembrie 2020. Elena a fost prezentă, desigur. Dar și ploaia. „Știam că vor fi reprize de ploaie… Dar nu i-am spus. Apoi, inevitabil, au venit și titlurile din presă: «Șefa meteorologilor n-a reușit să oprească ploaia la nunta fiicei!»”.

Zâmbește când își amintește. Dar dincolo de zâmbet e și o fărâmă de regret. Nu față de alegerile făcute, ci față de imposibilitatea de a fi în două locuri deodată. Cu toate astea, are liniștea unei mame care știe că a crescut un om frumos. „Este un copil foarte bun. Sunt tare mândră. Cred că atunci când există iubire, sprijin și încredere, poți să le faci pe toate. Nu e ușor. Dar poți.”

Vremea, la un click distanță

ANM face un pas important către digitalizare prin dezvoltarea unei aplicații mobile moderne, bazate pe tehnologie avansată, inteligență artificială și modele numerice de precizie.

Selectată recent în cadrul proiectului APTA (Administrație Performantă prin Tehnologii Avansate), ANM colaborează într-un consorțiu cu alte patru instituții pentru a aduce utilizatorilor acces facil la prognoze și avertizări meteo actualizate în timp real.

Noua aplicație va integra date de la cele 166 de stații automate, cele 7 radare Doppler de ultimă generație, antena satelit și accesul la informațiile Copernicus, toate gestionate printr-un sistem modern de comunicații.

Realitate sau mit?

Administrația Națională de Meteorologie este una dintre puținele instituții publice în care clientela și nepotismul nu au reușit să pătrundă. Misiunea instituției este prea importantă, iar legăturile strânse cu Organizația Meteorologică Mondială (OMM) fac dificilă influențarea deciziilor prin interese personale. Totuși, teoriile conspirației se strecoară deseori printre zvonuri și păreri, alimentând constant apariția unor mituri.
Alături de Elena Mateescu, vom trece în revistă opt dintre cele mai frecvente și vom demonta sau confirma adevărul din spatele lor.

• Dacă prognoza nu se potrivește cu realitatea, e clar: meteorologii au greșit.

Este un mit pe care îl înțeleg, dar care nu reflectă realitatea muncii noastre. În contractul meu de mandat ca director general există indicatori de performanță clari, iar unul dintre cei mai importanți este gradul de realizare a prognozelor și avertizărilor meteorologice. Acest indicator trebuie să se mențină la un nivel de 85%–95%, iar în prezent, precizia prognozelor generale este în medie de peste 90%. În cazul avertizărilor de tip nowcasting, precizia se apropie de 100%.

• „Cercetătorii britanici”… par pierduți printre nori. Și uite-așa s-a născut mitul: prognoza pe termen lung nu mai are nicio valoare, vremea e prea instabilă.

Mitul este parțial adevărat și doar dacă tratăm prognoza pe termen lung ca pe o predicție exactă. În realitate, ceea ce depășește 10 zile devine o estimare calitativă, nu o prognoză propriu-zisă. Cu cât crește intervalul de anticipație, cu atât scade și gradul de acuratețe, care se situează, în cazul estimărilor sezoniere, la aproximativ 65%–70%. Tocmai de aceea, la ANM am ales o abordare mai echilibrată. În loc de o estimare fixă pe 3 sau 6 luni, publicăm o analiză pe 4 săptămâni, elaborată săptămânal, în fiecare vineri, și revizuită după o săptămână pentru același interval. Astfel, putem urmări dacă scenariile meteo se confirmă și putem ajusta mesajele în timp real. Așadar, estimările pe termen lung sunt relevante, dar trebuie înțelese ca repere orientative, nu ca promisiuni ferme.

• ANM dă avertismente mai dure decât e cazul, doar ca să fie „acoperită”.

Vă spun cu toată convingerea, ca profesionist și ca om, că ANM nu a emis niciodată un avertisment doar „ca să fie acoperită”. Avem proceduri stricte și funcționăm într-un sistem internațional meteorologic, în care datele se transmit, se verifică și se arhivează la minut. Suntem parte dintr-o rețea de schimb de informații meteorologice, iar toate înregistrările sunt automatizate și pot fi verificate oricând de orice instituție abilitată. Este imposibil să emiți avertismente „ca să fii acoperit” într-un sistem care lucrează cu misiuni atât de importante. Viața oamenilor nu e ceva cu care te joci.

• În sectorul public nu iei decizii. Urmezi linia politică.

Eu am făcut întotdeauna politica meteorologiei. Asta a fost și este misiunea mea.
Sigur că ai nevoie de sprijin guvernamental, mai ales când susții proiecte importante pentru dezvoltarea Serviciului Meteorologic Național, un serviciu care monitorizează, oră de oră, atmosfera și oferă informații.
Dar relația cu factorul politic vine firesc atunci când ai rezultate. Cred că orice ministru, premier sau președinte își dorește o instituție-etalon, care livrează date clare și exacte, la minut. Mai ales în contextul fenomenelor severe, când deciziile rapide și corecte salvează vieți. Asta facem noi, zi de zi.

• Vremea poate fi influențată artificial, prin avioane, experimente sau tehnologii militare.

Este un subiect care aprinde imaginația multora, dar realitatea e mult mai puțin spectaculoasă decât mitul.
Da, există intervenții autorizate asupra atmosferei – cum este sistemul național de combatere a grindinei și stimulare a precipitațiilor, aflat în coordonarea Ministerului Agriculturii. ANM colaborează cu această autoritate doar prin furnizarea prognozelor necesare: transmitem datele, nu facem intervențiile.

Mai mult, aceste activități au proceduri clare, reglementate național și internațional. Organizația Meteorologică Mondială recomandă monitorizarea acestor inițiative, iar eficiența reală a acestor intervenții este încă atent studiată. Pentru a trage concluzii solide, e nevoie de corelarea modelelor teoretice cu observațiile de teren, într-o analiză pe termen lung.

Tehnologiile de acest tip sunt folosite, în general, în scopuri pozitive, precum reducerea riscurilor de grindină, și doar în anumite condiții meteo. Așadar, nu, nu există un buton care schimbă clima după dorință.

• Instituțiile publice nu atrag profesioniști pentru că salariile sunt mici și imaginea sectorului este slabă.

Este un mit, pentru că, deși întotdeauna este loc de mai bine, stăm bine la acest capitol. Tinerii care vin la noi sunt adesea formați în cadrul Școlii Naționale de Meteorologie, o entitate dedicată pregătirii profesionale de bază și specializate, în funcție de domeniul în care doresc să activeze – fie prognoză, modelare numerică a vremii, climatologie, agrometeorologie sau aparatură, unde avem un departament dedicat.

Încercăm să-i motivăm și prin implicarea lor în proiecte europene și naționale de cercetare sau infrastructură, care le aduc un plus salarial față de remunerația de bază. Aceste inițiative s-au dovedit foarte eficiente, pentru că, dacă este ușor să atragi oameni tineri, menținerea lor este mult mai dificilă.

Implicarea lor în activitățile noastre le arată direcția în care pot progresa, iar astfel putem conta pe ei. Avem tineri foarte talentați, iar anual, în cadrul sesiunii științifice, le acordăm premii modeste, dar care reprezintă o stimulare importantă pentru cei până în 35 de ani care propun lucrări originale și valoroase.

Aceste rezultate reprezintă și o evaluare pentru ei, un indicator clar despre locul lor în sistem și despre viitorul lor profesional. Mai mult, oferim acces la programe europene de pregătire în străinătate, pentru a le facilita conectarea cu alte state membre ale Organizației Meteorologice Mondiale, consolidând astfel componenta de formare profesională.

Trebuie să investim în generația tânără, pentru că noi, la rândul nostru, am preluat această misiune de la generațiile anterioare. Rolul nostru este să le oferim ceea ce am construit și să le dăm șansa să dezvolte mai departe domeniul, să devină liderii de mâine.

Este un mit că ANM nu le pune la dispoziție posibilități profesionale atractive sau salarii competitive. Beneficiem de tehnologie de ultimă generație, iar tinerii sunt atrași de toate noutățile din domeniu. Dacă în anii ’90 măsuram izobarele și făceam grafice de specialitate pe hârtie milimetrică, astăzi lucrăm într-un mediu tehnologic modern.

Tinerii pot lucra alături de seniori cu experiență, care le pot transmite cunoștințe valoroase. În plus, oferim beneficii precum tichete de masă și contribuim la concediile lor, ca un plus față de salariu.

La centrul de prognoză, peste 70% din personalul pe tură este format din tineri, absolvenți în domenii precum matematică, fizică sau geografie. Ei trec printr-un program de pregătire riguros, care combină teoria cu practica în cadrul centrului.

De asemenea, le oferim posibilitatea de a urma masterate în domenii conexe, precum îmbunătățiri funciare sau fizică, iar colegii directori promovează constant această opțiune, recomandând tineri talentați să încerce o carieră în ANM.

• ANM este depășită. Aplicațiile private de vreme sunt mai bune, pentru că ANM nu are buget să țină pasul cu tehnologia.

Există o comunitate foarte activă a pasionaților de meteorologie, inclusiv a celor pasionați de fenomene extreme, cum ar fi furtunile. Avem deja o colaborare foarte bună cu grupul Rometeo. Participăm împreună la un concurs dedicat fotografiei meteorologice, prin care sunt premiate cele mai reușite imagini care surprind fenomene meteo spectaculoase. Aceste fotografii au fost expuse atât în cadrul sesiunii noastre anuale de comunicări științifice, cât și la Forumul științific organizat anul trecut.

Ne-am dorit să fim aproape de această comunitate, pentru că, în fond, avem o misiune comună: să informăm corect populația despre ceea ce se întâmplă în teren. Iar activitatea lor, prin actualizările constante pe rețele sociale, prin postările de pe Facebook sau alte platforme, reprezintă pentru noi o confirmare suplimentară a fenomenelor pentru care emitem avertizări. E o formă de validare din teren.

• Schimbările climatice nu sunt provocate de oameni, natura are ciclurile ei.

Știu, sunt două curente, pro și contra.

Este adevărat că natura are propriile sale cicluri, dar datele științifice arată clar că ceea ce se întâmplă astăzi depășește orice ciclu natural cunoscut.
Avem serii de măsurători meteorologice care datează încă din 1900, iar aceste șiruri arată, an de an, recorduri peste recorduri. Nu mai putem pune la îndoială legătura între activitatea umană și schimbările climatice.

De altfel, și rapoartele Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) confirmă: omul are un rol major în accelerarea acestor procese.
Iar atunci când nu suntem prietenoși cu natura, natura… își cere drepturile. De fiecare dată.

CITEȘTE ȘI: Horia Bugarin, primarul care a transformat „dormitorul” Timișoarei în una dintre cele mai prospere comune din România

Foto: Elena Mateescu