Monica LASCA: „La fundația autenticității stă un nivel ridicat de conștientizare de sine”
Warren Buffett locuiește în aceeași casă pe care a cumpărat‑o în anii 1950 pentru 31.000 de dolari, conduce o mașină de 45.000 de dolari, își ia prietenii de la aeroport în loc să le facă cadouri extravagante, mănâncă McDonald’s la micul dejun în fiecare zi și joacă bridge. Cu alte cuvinte, în ciuda faptului că este miliardar, Buffett nu și‑a schimbat stilul de viață. Acest lucru se datorează faptului că el practică leadershipul autentic, adică indiferent de ce se întâmplă, el rămâne fidel principiilor sale. Ca atare, generații de lideri îl respectă, îl admiră și îl privesc ca pe un model de urmat. Practicarea leadershipului autentic este importantă deoarece maximizează influența, făcându‑i astfel mai eficienți pe lideri. Atunci când angajații îi percep pe lideri ca fiind reali și identificabili, este mai probabil să accepte viziunea și să‑i urmeze. Cu toate acestea, când oamenii simt că liderii sunt neautentici și falși, devin suspicioși, sceptici și îndoielnici. Din această cauză, singura modalitate de a‑i determina pe angajați să‑și facă treaba este prin forță, creând un mediu de lucru sărac, care nu are rădăcini în adevărata conducere.
Liderul autentic înseamnă să arăți sinele tău autentic, astfel încât să poți dezvolta relații de încredere cu membrii echipei și clienții. Am stat de vorbă despre toate aceste lucruri cu Monica Lasca, Liderul echipei de învățare și dezvoltare în cadrul fabricii Bosch Cluj.
Din punctul tău de vedere, ca să fii un lider autentic, ce ar trebui să indice busola ta interioară?
Cred foarte mult că la fundația autenticității stă un nivel ridicat de conștientizare de sine. Nu cred că poți să fii autentic fără să știi exact cine ești, care sunt punctele tale forte, care sunt acele puncte unde trebuie să mai îmbunătățești, ce anume te motivează, stimulează și ce anume te încetinește în parcursul tău. Busola interioară ar mai trebui să indice și un simț moral și etic, iar în fața unor decizii să poți să rămâi calibrat și ancorat în ceea ce crezi și simți, în valorile tale. Și nu în ultimul rând aș vorbi și despre oferirea contextului atunci când iei anumite decizii cu impact pentru echipa ta. Deschiderea și transparența de a explica „de ce”‑ul din spatele unor acțiuni este încă un indicator al liderului autentic.
Acum, imaginează-ți că organizația ta este o sală a oglinzilor. Așază-te în mijloc și povestește ce vezi. Ce fel de lider ești astăzi?
Ce întrebare grea și provocatoare. Ce văd? Văd în primul rând un om cu vulnerabilități, cu emoții, cu trăiri, cu o poveste de viață care m‑a format în ceea ce sunt azi și un om căruia îi place să se conecteze cu alți oameni și căruia nu îi este frică în a‑și arăta anumite emoții și a fi autentic. Sunt un lider cu câțiva ani de experiență, îndrăgostit de domeniul pe care‑l conduce și extrem de recunoscător pentru echipa pe care o are. Mai cred că sunt un lider care este foarte interesat de membrii echipei și care a creat de‑a lungul timpului un spațiu sigur pentru ei ca să fie ei înșiși; să se exprime, să fie autonomi, să fie vulnerabili și care să se auto‑depășească în fiecare zi. Sunt mereu curioasă și interesată despre cum se simt la locul de muncă, care le sunt provocările și încerc să îi ajut să își clarifice visurile, să își înțeleagă emoțiile, limitele și să le ofer suport în parcursul lor profesional. Îi provoc să își asume sarcini complexe, să ia decizii și în toate interacțiunile pe care le au într‑o zi să rămână și ei înșiși autentici. Dincolo de echipa mea, sunt un lider care face parte dintr‑o altă echipă de lideri, cu care lucrăm împreună pentru îndeplinirea targetelor de business. Așadar, mai văd un lider conectat la organizație și care dezvoltă strategii de învățare pentru îndeplinirea obiectivelor acesteia și care nu se oprește din învățat și citit.
Într-un context atât de provocator, ca lider, e greu/ușor să fii autentic, e greu/ușor să armonizezi ce gândești – ce spui – ce faci?
Cred că definiția autenticității în sine e de fapt despre o armonizare între ce simți, gândești și spui sau faci. Dacă ar fi mult prea greu să fac asta înseamnă că nu m‑aș mai putea numi autentică. Nu vreau să fiu ipocrită și să spun că e mereu foarte ușor să fac asta, pentru că așa cum ai spus și tu, contextul e provocator, sunt zile, decizii, contexte care te solicită mult emoțional și cognitiv, astfel că uneori poate deveni dificil să aliniezi 100% gândurile și emoțiile cu acțiunile pe care le faci. Norocul meu e că am șansa să fiu într‑o organizație în care valorile și principiile de leadership mă reprezintă și pe mine și nu trăiesc un conflict interior atunci când sunt la birou.
Ce efort presupune, cât din tine (timp, abilități, capacități emoționale etc) consumi pentru a echilibra/integra (autentic) interesele de business cu interesele echipei tale? Cât de greu/ușor întocmești și pui în practică lista de priorități?
Cred că e ușor să integrez și să echilibrez interesele de business cu cele ale echipei mele, uneori chiar venim noi ca echipă în întâmpinarea nevoilor organizației, ceea ce mi se pare un lucru extraordinar. Partea provocatoare, desigur, vine la prioritizare, pentru că nevoile și ideile noastre sunt multe, sunt diverse și acoperă o gamă largă de proiecte de Competence Management, ceea ce înseamnă o solicitare maximă din partea echipei. În tot acest proces încerc să am grijă ca resursele și capacitatea echipei să fie canalizate într‑o direcție potrivită, să fiu atentă și empatică și vizavi de nevoile lor și în același timp să livrez rezultatele dorite către organizație.
Mai sunt situații în care oamenii sunt foarte entuziasmați să lucreze pe un proiect și depun eforturi susținute în a crea conținut de calitate, dar apoi vine o cerință din partea organizației în care trebuie să ne reconfigurăm traseul rapid, iar asta cere o anumită abordare și tenacitate din partea mea ca lider, ca oamenii să nu își piardă motivația și focusul.
Susținătorii leadershipului autentic spun că acest tip de lider este cel mai bine poziționat pentru că inspiră încredere, loialitate și performanțe puternice din partea angajaților: a) – Infirmi? Argumentează; b) Confirmi? Spune care sunt, în opinia ta, adevăratele beneficii pe care le aduce autenticitatea la locul de muncă?
Păi cred că putem lăsa studiile să confirme. Din 2003 de când a apărut această teorie a Leadershipului Autentic, abia acum în ultimii ani am văzut ca fiind în capul listei, „autenticitatea” ca una din cele mai dorite competențe ale unui lider. Cred că ce s‑a schimbat pe parcurs este faptul că noile generații vor să se conecteze cu liderii lor, caută sens în munca lor și atunci sunt foarte atenți pe cine aleg să urmeze. Urmăresc dacă există consistență în comportamente, dacă ceea ce declari în viața reală, pe social media, se reflectă și în comportamentul adoptat la birou. Autenticitatea este ceea ce va atrage oamenii și îi va face să rămână acolo lângă tine, în orice situație. Dincolo de toate astea, cel mai mare beneficiu pe care‑l văd este că păstrându‑ți autenticitatea poți să mergi zilnic acasă, împăcat cu tine însuți, fără să simți că nu ești văzut așa cum ești tu, fără să simți povara faptului că doar ai jucat un rol care nu te reprezintă și ale cărui haine, când le dai jos, te lasă mai degrabă gol decât împlinit. Nu aș vrea să trăiesc niciodată asta.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 284
Pentru abonare, click aici