Mădălina Bălan: O lume mai smerită, mai ales în sfera business-ului, ar fi o lume mult mai bună (VII)
În contrapartida paradigmei formate din șefi, manageri, conducători sau directori cu o funcție care le dă putere, dezbatem în această ediție conceptul de lider smerit, deseori confundat cu liderul umil sau modest.
Lideri din diverse domenii și aflați în diferite perioade ale vieții vorbesc despre felul în care este înțeleasă şi practicată smerenia, despre felul în care un astfel de lider se raportează la succes, despre autenticitate și ceea ce se întâmplă în absența acesteia.
Fiindcă lipsa autenticității în leadership creează un vid care anulează sau neutralizează orice cursuri, conferințe, teorii care nu au pe ce se grefa, în absența unei personalități care nu vibrează la valorile umanității profunde. Iar liderii sunt în primul rând oameni, nu roboți, nu supra-oameni.
Următoarea invitată din această serie este Mădălina Bălan – Managing Partner la HART HR Consulting.
Una dintre cercetările de referință în studiul leadership-ului organizațional este cea a lui Jim Collins, descrisă în cartea „Good to Great: Why Some Companies Make the Leap… And Others Don’t“. Collins a studiat 11 companii din Top 1000 cele mai bogate care au avut performanță timp de 15 ani sub medie și apoi alți 15 ani peste medie.
Ceea ce a făcut posibil acest salt de performanță a ținut de schimbările la nivel de leadership. Collins vorbește despre competitivitate fără teamă însoțită, în același timp, de un alt ingredient, care poate părea paradoxal, și anume smerenia. Cercetările ulterioare arată că angajații care lucrează pentru lideri smeriți, fără dorința de auto-promovare și orientați spre a se vedea pe sine ca resurse pentru facilitarea performanței echipei, sunt mai implicați și rămân mai mult timp în companie.
În experiența mea din ultimii 15 ani de lucru cu lideri din diferite organizații din România, multinaționale și antreprenoriale mari, am constatat că retenția mai bună și dorința oamenilor din companie de a depune efort suplimentar pentru a contribui la atingerea rezultatelor sunt posibile pentru că acești lideri împart meritele cu toți ceilalți și creează astfel sentimentul de încredere în jur. De multe ori nu există o legătură între încrederea în sine și competență reală, și nu pentru că nu sunt suficienți oameni realiști, ci pentru că marea majoritate se vede mai bună decât este în realitate.
Etimologia cuvântului „smerenie“ provine din slavonă – „mera“ însemna „măsură“. La origine, sensul cuvântului smerit era legat de „a reveni la adevărata măsură“, „a deveni ceea ce ești cu adevărat“. A fi smerit are deci legătură cu a fi conștient de sine, a-ți cunoaște măsura, puterea, a fi capabil să te vezi prin ochii celor cu care interacționezi, să înțelegi impactul pe care îl ai asupra lor. În cunoașterea academică modernă aflăm deseori că un lider eficient este un lider cu un bun nivel de autocunoaștere, pentru că numai așa va fi mereu în echilibru cu acțiunile sale, ținând cont de ceea ce face bine echipei pe care o coordonează.
A fi smerit, în business, înseamnă a fi capabil să împarți succesul cu echipa, a te raporta la succes la plural, a–ți asuma responsabilitatea pentru ce merge mai puțin bine, a fi deschis la feedback, a fi capabil să scoți în față și să–i recunoști pe cei cu care lucrezi, a te comporta corect, echitabil, a te percepe pe tine ca pe o resursă pentru echipa pe care o conduci, a nu–ți asuma privilegii speciale, crezând că poți orice și că ți se cuvine totul.
Stima de sine redusă, sentimentul de insecuritate, imaturitatea emoțională se corelează cu dorința de a fi în centrul atenției, de a fi văzut, acceptat de către ceilalți, validat. Prin urmare, de multe ori, în business, comportamentele histrionice, seducătoare, manipulatoare pot masca o nevoie de a-ți confirma „că ești suficient de bun“.
Modelul de leadership bazat pe smerenie părea desprins, până de curând, din poveștile biblice. Din punct de vedere al mentalului colectiv, în mediul de business capitalist, era mai cool să fii carismatic, atotștiutor, seducător, curajos, agresiv etc. Dacă răsfoim articolele de acum 10-15 ani, o să constatăm că, pe atunci, discursul despre ce înseamnă leadershipul era asociat cu proslăvirea unor trăsături precum „sociabilitate“, „siguranță de sine“, „carismă“ etc. Primul exercițiu util pentru orice lider, mai ales pentru unul carismatic, este să se uite în oglindă și, dacă vede perfecțiunea, să ceară și să asculte feedback de la colegi și echipă. Există însă și avantaje ale încrederii pronunțate în sine:
1.te simți bine să crezi că ești mai bun decât ceilalți, indiferent că este poate doar o iluzie;
2.această iluzie te ajută (până la un punct) să îi convingi și pe ceilalți că ești mai valoros decât ești în realitate.
Smerenia are câteva avantaje cheie: ne împiedică să facem lucruri necugetate sau riscante în viața de zi cu zi, dar și în carieră și afaceri; ne ajută să luăm în seamă feedback-ul constructiv/ negativ al celor din jur, să evoluăm; să fim mai deschiși la învățare și să fim urmați.
Organizațiile trebuie să înceapă să înțeleagă și să recunoască ce contează cu adevărat pentru a avea performanță, să vadă clar care este tiparul comportamental al liderilor validat de către angajați și care duce către succes. Leadership-ul se referă la abilitatea de a forma și de a menține echipe care să obțină performanță, nu la abilitatea de a ieși în evidență și de a obține cât mai multe privilegii pentru propria persoană. O lume mai smerită, mai ales în sfera business-ului, dar și în societate, ar fi o lume mult mai bună.
Citește și:
Liderul noii generații: Smerit, conector și conștient (I)
Silvia Bucur: Mulți ar putea contesta smerenia ca fiind o calitate a unui lider (II)
Fady Chreih: Un lider autentic are în vedere „a greater good“, un scop care transcende gândirea de business (III)
Simona Baciu: Tendința noastră este să confundăm smerenia cu umilința și de aceea tindem să fugim de ea (IV)
Adrian Stanciu: Principalul rol al unui lider e de a fi păstrătorul binelui comun (V)
Felix Pătrășcanu: Liderul autentic are curajul de a coborî de pe piedestal și de a recunoaște că are dubii (VI)
Articol preluat din Revista CARIERE, nr. 257/mai 2019. Pentru detalii legate de abonare, click AICI!