Cătălin Buliga: Urmează-ți visul! N-ai cum să dai greș.
2020, anul care a pus la grea încercare toată planeta, este și anul care a scos în evidență importanța critică și rolul determinant al industriei de telecomunicații. Practic, de aproape 10 luni, operatorii rețelelor de comunicații electronice fac eforturi pentru ca societatea să funcționeze normal, noi să rămânem conectați cu cei dragi și cu tot ce se întâmplă în jur, iar companiile, sistemul de învățământ, sistemul medical și cel adimistrativ să se reinventeze și să poată funcționa online. Din exterior, industria telecom apare ca un Atlas care ține pe umerii săi o rețea imensă de comunicații electronice ce ne păstrează pe toți conectați, funcționali, uniți, împreună. Cum se vede, însă, din interior, ne povestește Cătălin Buliga, Director de Tehnologie Vodafone România.
Departamentul condus de dvs. numără câteva sute de oameni, cei mai mulți mutați peste noapte în work from home. Câteva zeci, însă, au rămas în teren. Cum se simte în interiorul echipei această enormă responsabilitate de a ne ține, pe noi toți ceilalți, în permanență și bine conectați?
Aș fi tentat să spun că nu s-a schimbat nimic în acest sens față de înainte, pentru că, cel puțin pentru corpul tehnic al oricărui operator de telecomunicații, sentimentul acesta de responsabilitate, dar și de mândrie pentru asigurarea unor servicii de calitate către clientul final este mereu prezent. Ne doare când un site e jos sau când o localitate a rămas fără servicii de televiziune ori semnal mobil. Ne durea înainte, ne doare și mai mult acum, în pandemie. Ceea ce se vede diferit în noul context vine din schimbarea comportamentului clientului. Dacă înainte exista un tipar – clienții erau la serviciu ziua, seara ajungeau acasă și accesau toți și televiziunea și internetul, iar noi, echipa care asigura aceste servicii și întreaga rețea din spate lucram bazându-ne pe niște așteptări – acum, când toți clienții sunt acasă toată ziua și au nevoie permanentă de aceste servicii, trebuie să ne readaptăm. Ni s-a schimbat radical planning-ul, suntem mult mai atenți la ce lucrări de dezvoltare facem și când le facem, pentru că timing-ul este complet diferit. Clar, lucrările de dezvoltare a rețelei efectuate între orele 9 și 16, mai ales în timpul săptămânii, au acum un impact mult mai mare pentru clienți, pentru că orice întrerupere sau degradare temporară a calității serviciului este resimțită ca un adevărat dezastru.
Nu sunteți doar suport pentru celelalte activități, pandemia a adus o serie de schimbări și în plan intern. Ce a presupus din punct de vedere tehnologic adaptarea la noul context?
Noi am făcut constant investiții în rețea, însă acestea erau organice, în baza unor proiecte pregătite anterior, și se desfășurau într-un ritm normal. Acum, cu toată schimbarea care a avut loc, a trebuit să ne adaptăm și să facem lucrurile diferit. Investiții pe care înainte le făceam într-un an, le-am făcut acum într-o lună. De ce? Pentru că așteptările clienților sunt diferite. De exemplu, calitatea unui video a devenit critică în condițiile în care, pentru mulți dintre noi, lucrul sau școala de acasă presupune apeluri video. Linia de comunicații, fixă sau mobilă, trebuie acum să fie perfectă. De aceea, și noi am schimbat multe lucruri în felul în care avem grijă de rețeaua Vodafone. Ne uităm și mai atent la calitatea rețelei, orarul lucrărilor s-a schimbat, calitatea serviciilor a căpătat o altă conotație din cauza sensibilității unui video call vs (înainte) un browsing sau downlod de fișiere sau un simplu e-mail. Aprobăm mult mai greu orice lucrare care ar putea produce o întrerupere, o disfuncționalitate, pentru că orice facem contează și e resimțit din plin de client, care e acasă și nu te iartă că i-ai distrus video call-ul cu cineva apropiat sau cu cineva de la job.
Cum s-au văzut în teren toate aceste provocări? Cum ați mobilizat echipa?
La nivelul echipei noastre, de regulă motivația vine din conștiința faptului că îi ajutăm pe oameni să comunice și să își desfășoare cu bine activitățile. Am o echipă de oameni foarte pasionați de ceea ce fac, adevărați profesioniști. Din păcate, uneori, sunt lucruri pe care le poți controla și altele pe care nu. Iată, cel mai bun exemplu de anul acesta: alegerile locale. În preajma alegerilor locale, toate primăriile au vrut să accelereze niște proiecte cu conotații electorale. A fost o avalanșă de lucrări civile (reparații de drumuri, schimbarea unor conducte de apă, eliminare de stâlpi inestetici, montare de panouri electorale) care pentru noi s-au tradus în „V-am tăiat fibra optică”. Iulie, august și septembrie au fost un calvar, chiar devenise hilar la un moment dat. În aceeași zi, într-o localitate se punea la pământ un stâlp care era „inestetic” din cauza cablurilor de fibră optică de pe el, în altă localitate se schimba „urgent” o conductă de apă, distrugând și cablurile subterane, iar în a treia localitate se monta un panou electoral ce distrugea fibra optică subterană din jur. Pe scurt, un scenariu de triplă tăiere de fibră care a întrerupt comunicațiile noastre electronice din 3 orașe. Și nu erau orașe mici. În timpul zilei! Clienții, pe bună dreptate, au fost foarte supărați pe noi pentru că nu aveau de unde să știe ce era, de fapt, în spate. Noi, pe de altă parte, suntem primii interesați de stabilitatea și continuitatea serviciilor de comunicații. În București și alte orașe, accelerarea migrării cablurilor de fibră optică de pe stâlpi în subteran a cauzat nenumărate întreruperi ale serviciilor de telecomunicații. A trebuit să mutăm foarte multe echipe de teren angrenate în conectarea la internet a cca. 800 de școli la nivel național (era septembrie și școlile aveau mare nevoie de conexiune internet pentru orele online) la toate aceste intervenții de reparații ale fibrelor optice distruse. A fost foarte frustrant pentru întreaga noastră echipă. Am avut inclusiv situații în care imediat ce am conectat școala la internet, fibra ne era tăiată. De parcă trăgeam în direcții diferite. Clienții au resimțit din plin toate aceste lucruri. Am avut în aceste luni de vară mai multe situații de dublu și triplu fiber cut decât în ultimii 10 ani. Exact în pandemie, când toți aveam mare nevoie de comunicații electronice stabile și performante.
Ce v-a surprins plăcut în această perioadă?
Înainte de pandemie, durata medie de timp necesară instalării un site nou de comunicații mobile era 2 săptămâni: proiectare, design, linie de transmisiuni, instalare, teste și acceptanță etc. Nu mă refer aici la site-urile mobile, pe roți, pe care le deplasăm în câteva ore acolo unde apare o concentrare mare de oameni, ca de exemplu concerte în aer liber sau alte evenimente. Când a început criza Covid, a trebuit să facem niște lucruri foarte repede. De exemplu, am pus în funcțiune site-uri de comunicații mobile pentru mai multe spitale de campanie în doar 8 ore (în loc de două săptamâni) și am asigurat și servicii WiFi în interior în 24 de ore. Dacă înainte mi-ar fi spus cineva că putem face asta, aș fi spus „e imposibil”. Dar contextul ne-a forțat să accelerăm niște lucruri interne și am descoperit că putem fi și mai eficienți. Ca să reușim, am copiat, practic, modelul operațional agile – pe care îl utilizam de câțiva ani în IT – în departamentele noastre de Rețea. Testam încă de anul trecut modelul agile, dar când a venit pandemia l-am folosit din plin, l-am extins repede și rezultatele au fost fantastice. Sunt foarte mândru de inginerii noștri care, să fiu sincer, au venit cu ideea inițial, cu implementarea și rezultatele. Eu doar i-am ajutat când au avut nevoie de mine. Am făcut intern tot felul de analize despre ce ne-a învățat pandemia, ne uităm în urmă și suntem uimiți de ce am realizat. Conștientizăm că, dacă nu era această pandemie, cu siguranță astfel de realizari nu s-ar fi întâmplat. Alt exemplu: dacă îmi spunea cineva înainte de pandemie că tot corpul tehnic din Vodafone ar putea lucra de acasa și livra la fel de bine, ba chiar și mai eficient, și că va fi mutat acasă de pe o zi pe alta, n-aș fi crezut. Și totuși, iată, din martie, lucrăm de acasă și livrăm cu toții chiar mai mult și mai rapid decât o făceam înainte.
Ce vă lipsește, totuși?
Îmi lipsește interacțiunea umană, comunicarea față în față, atât de naturală când echipa era împreună. Acum s-a mutat într-un slot în calendar, într-o chestie atât de formală, încât am devenit toți managed by our calendar. Ne lipsește acea componentă esențială în comunicare, când ridici mâna și ceri ajutor într-o anumită problemă de care nu te-ai mai lovit, dar la care un coleg te poate ajuta imediat. Și ne-am tot întrebat cum să recreăm în online mediul acela natural din open space-ul de la birou, când ridicai capul și întrebai “Care știi chestia asta?”. Am decis ca, dincolo de meeting-urile formale, până ne vom întoarce la birou, să creăm niște spații virtuale deschise permanent, în care să poți pune întrebări oricând și sigur cineva să fie acolo să-ți răspundă. Pentru că dorința aceasta de a-ți ajuta colegul rămâne. Asta implementăm acum, simțeam nevoia. În rest, facem tot felul de lucruri, dar rețeta perfectă pentru a înlocui comunicarea față în față nu o are nimeni. Pentru că, probabil, nu există.
Care a fost cel mai greu moment de la debutul pandemiei? Cum l-ați depășit?
Sincer vă spun, dincolo de tot ce a trebuit să facem în rețea, cel mai greu moment pentru mine a fost când primul inginer din corpul tehnic, aflat undeva în nordul țării, a fost diagnosticat cu Covid-19. Mi-a fost extrem de greu să accept că s-a întâmplat, îl sunam de mai multe ori pe zi, am vorbit la spital, am făcut tot ce am putut să fiu aproape de el, n-am avut liniște până când nu m-am convins că e bine, că se externează și e acasă.
De la început, nu am făcut rabat de la nimic. Ne-am luat toate măsurile posibile și imposibile pentru siguranța oamenilor. Am respectat și respectăm tot ce au recomandat autoritățile. Și iată că, totuși, am făcut bine: dacă în mai am avut primul caz în corpul tehnic, până acum au fost doar 4 cazuri în total în acest corp, în toată țara. Păstrăm aceleași reguli în continuare pentru că ne-au protejat destul de bine până acum.
În urmă cu câteva luni, ați fost desemnat unul dintre cei mai importanţi oameni din industria de telecomunicaţii: CTO of the Year 2020. Cât de importantă este pentru dvs. această distincție? Ce semnificație suplimentară are primirea ei în 2020, un an atât de greu ?
Am o experiență de 31 de ani în telecom și mă mândresc cu multe lucruri pe care le-am făcut împreună cu echipele cu care am lucrat. Dar, pentru mine, aceasta este cea mai importantă realizare din carieră. Din două motive: distincția a fost acordată de cea mai respectată publicație din industrie la nivel european și apoi, pe final, chiar am simțit totul ca pe un concurs. Îmi amintesc ultima rundă, în care am rămas împreună cu alți finaliști – nume grele, de la operatori mari din Europa, cu investiții și pretenții pe măsură. Ei bine, cred eu, în acea rundă finală – o masă rotundă online, ce a durat două ore și în care juriul a pus în dezbatere întrebări fundamentale despre rolul industriei telecom în pandemie, despre reziliență, despre viitorul industriei în contextul economic și geo-politic actual, despre cum vom reuși să finanțăm implementarea 5G în condițiile în care veniturile industriei stagnează sau scad, ce noi metode de eficiență investițională putem adopta, lucruri precum Open RAN sau sharing de rețele între operatori – am reușit probabil să fac diferența. Și nu atât eu, „Cătălin Buliga”, cu ce am învățat din punct de vedere profesional și ce am realizat până acum, ci eu, „Cătălin Buliga” format în industria telecom din România, poate cea mai competitivă din Europa. Am văzut o diferență de mentalitate în răspunsurile date de colegii mei finaliști, venită din faptul că, în România, privim lucrurile mult mai matur. Și asta datorită competitivității dată de așteptările foarte mari ale clienților și prețurile foarte mici, comparativ cu alte țări din Europa. Noi, inginerii români suntem forțați să gândim simultan și în dimensiunea tehnică, și în cea economică: tot ce implementăm trebuie să fie de calitate, de ultimă generație, dar și extrem de eficient din punct de vedere economic. Afară, inginerii gândesc majoritar în dimensiunea tehnică. Dincolo de cultura românească, am avut șansa să cresc în cultura companiilor mari, multinaționale, precum Vodafone și UPC, unde calitatea serviciilor oferite primează și unde tehnologiile de ultimă oră sunt adoptate foarte rapid. Da, este un trofeu pe care îl voi pune în ramă și cu care îmi voi motiva copiii și nepoții să fie competitivi.
Privind în spate acum, cu greutatea celor peste 30 de ani de experiență, care este de fapt motorul care vă duce mai departe, indiferent de context?
Eu am un singur motor și el se numește PASIUNE. Sunt pasionat de ceea ce fac, de industria telecom și de tehnologie, în general. De aceea am avut mereu un singur sfat pentru toți tinerii cu care am avut șansa să vorbesc și pentru generația ce vine din urmă: Urmați-vă pasiunile! Dacă ești pasionat cu adevărat de ceva, nu ai cum să nu reușești. Poate nu din prima încercare, poate nu de la început, exact așa cum visezi… Importat este să nu te oprești. Și n-ai cum să dai greș!
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 269
Pentru abonare, click aici
