Exclusiv: Ce training alegeti? Cel mai ieftin!
Aplicat asupra unei populatii preponderent alcatuita din specialisti in resurse umane, studiul a explorat urmatoarele dimensiuni: domeniile de training cu cea mai mare dinamica, certificarile profesionale, criteriile de selectie si de alegere a furnizorului de training, motivele pentru care persoanele din organizatii participa la training etc. Potrivit realizatorilor, peste 60% dintre respondenti au fost HR-i din corporatii, restul reprezentând companii antreprenoriale românesti.
De ce training?
Pornind de la surprinzatorul top al criteriilor, am simtit nevoia unor explicatii si clarificari din partea realizatorilor cercetarii in legatura cu mai multe aspecte relevante. Spre exemplu, ne-a atras atentia faptul ca solicitarile de training ale managementului sunt mai mari decât cele ale angajatilor (vezi diagrama „De ce organizeaza HR-ul traininguri”). Daca primul motiv la care ne-am gândit a fost lipsa de motivatie a angajatilor, Victor Mihail, Trainer & Consultant Trilex, vede explicatia in mecanismul de agregare a cererilor de training la nivel de middle management, unde exista o situatie detaliata a nevoilor de training de la angajati. „O alta explicatie ar putea fi si faptul ca, in corporatii, HR-ul nu este in relatie directa cu angajatii, ci mai mult cu managementul.”
Ce fel de training?
Pe de alta parte, desi toate mesajele managerilor din ultima perioada (caracterizata de criza) converg catre imperativul cresterii eficientei, a productivitatii, cu accent pe indicatorii foarte concreti de business, in mod surprinzator, interesul in materie de training se indreapta spre imbunatatirea abilitatilor interpersonale si ale celor de management (vezi diagrama „Domeniile de interes pentru training”). Perdantele in preferinte sunt trainingurile de optimizare a operatiunilor (Six Sigma, Process Optimization, Change Management etc.). Cifrele induc ideea ca rafinarea comunicarii ar fi solutia pentru cresterea productivitatii si ca nu ne-ar displacea sa fim cu totii sefi. Specialistii, insa, constata o „ruptura” intre obiectivele strategice si instrumentele de training folosite. Foarte putine companii au implementate programe de eficientizare operationala performante, care sa fie sustinute puternic de management si inca nu exista o orientare de „masa” catre procese, catre calitate, catre performanta. Cuvântul de ordine pentru starea aceasta de lucruri este inertia organizationala.
Ieftin sau scump?
Dar cea mai spectaculoasa discrepanta remarcata printre raspunsuri a fost aceea dintre „dorinta de crestere a performantei companiei” – aspect calitativ (vezi diagrama „Motivatia principala de a participa la training”) si criteriile cantitative care stau la baza deciziei de a alege un training (vezi diagrama „Criterii pentru selectia unui training”). Altfel spus, pe de o parte, oamenii declara ca vor sa fie mai buni, iar pe de alta parte, se alege din piata ce e mai ieftin si mai scurt. Fara sa fie o regula, e greu de crezut ca cea mai accesibila oferta de training poate satisface nivelul de performanta vizat.
Tendinta de scadere a calitatii ofertei de training pe piata româneasca, asociata cu preturile mici ale trainingurilor a fost observata si de catre consultantii de la Trilex. Ei considera ca, adesea, persoanele care evalueaza si aleg oferta de training nu sunt specialisti in domeniu. Drept urmare, nu pot evalua si decide din perspectiva continutului. In aceasta situatie, tot ce pot face este sa se uite la pret, la durata si la recomandarile altor participanti. Aici, Victor Mihail vede si alta problema: „Un trainer cu experienta poate tine acelasi training si in cinci zile, dar si in doua sau chiar o zi, modificând nivelul de detaliu si cuprinsul sau. Insa o persoana care vine la un training de o zi nu poate absorbi aceasta informatie in mod concentrat, deoarece isi atinge limitele fizice de procesare a informatiei. Daca ar fi asa de simplu, o facultate n-ar dura ani, ci saptamâni… Managerii cer traininguri scurte de 1, 2 zile (si ieftine) sperând ca acest lucru va produce o schimbare de atitudine si chiar de dobândire de abilitati care sa poata fi apoi aplicate in viata profesionala reala.”
Fireste ca rezultatele acestui studiu nu pot fi extrapolate la nivelul intregului segment de potentiali clienti de training, dar câteva semne de intrebare pot totusi fi retinute, mai ales dintre cele de natura calitativa. Nu trebuie trecut usor peste observatia ca, din ratiuni bugetare, se fac compromisuri care tind sa devina cronice si care nu doar vor afecta rezultatele clientilor, dar vor compromite pe termen lung si perceptia despre furnizorii de training.