În brainstorming, pentru a găsi răspunsul, caută întrebarea

"Când discutăm de tehnici de lucru cu oamenii, încercarea de standardizare fără a lăsa loc de urmărire dinamică, la fața locului, a ce se întâmplă, nu funcționează. Desigur, există niște reguli generale clare (de aici vine numele de tehnică), dar tehnicile trebuie adaptate momentului, echipei, oamenilor ce compun aceste echipe, ele nu pot fi niciodată panaceu. În mod normal, există și persoane care să fie tracasate în timpul acestor grupuri de lucru și care nu vor putea performa în aceste condiții", susţine psihologul.

Persoanele introvertite poate sunt cele mai predispuse la a se simți presate, dar nu numai acestea. "Aici este vorba și cine generează această presiunea, organizația, liderul, membrii grupului, tehnica în sine? În anumite contexte, toți ne putem simți mai puțin bine și deveni mai puțin performanți", continuă psihologul.
Dar de ce unora le e teamă să îşi expună ideile în public? În primul rând, este de urmărit dacă problema este „de la ei” sau sunt alți factori exteriori, susţine psihologul.

"De foarte multe ori exprimarea deschisă a ideilor are legătură cu logica privată a individului, cu stilul său de personalitate și cu încrederea în sine, iar pentru a depăși aceste lucruri cel mai potrivit lucru este psihoterapia individuală. Tocmai de aceea este necesar ca membrii echipei să se cunoască și să se simtă bine unii cu alții. Să existe un lider care să își asume rol real de moderator. Comentariile să fie unele îndreptate către rezultat și nu către criticarea ideilor celor din jur", adaugă psihologul

Am mai vrut să aflăm dacă sesiunea de brainstorming devine inutilă dacă lumea prezentă la şedinţă nu pune toate cărţile pe masă. George Chiriacescu e puţin rezervat şi crede că acest lucru poate fi analizat doar de lider în funcție de context. În orice caz. trebuie să te gândeşti ce cauţi de fapt şi ce urmăreşti cu această sesiune de brainstorming.

Drept urmare, psihologul spune că poate este mai de folos o serie de discuții despre ce întrebări se pot adresa legat de o tematică și nu ce răspunsuri trebuie aduse: "Implicarea în sarcină a membrilor grupului și motivarea acestora este o tematică de discuție de sine stătătoare. Este de preferat orientarea către adresarea întrebărilor corecte față de situația supusă dezbaterii mai mult decât inventarea de soluții teoretice, fără vreun fel de aplicabilitate".

Drept urmare, răspunsul este întrebarea. Sau altfel spus, pentru a găsi răspunsul trebuie să cauţi întrebarea. Viorel Panaite, Managing Partner la Human Invest & Ken Blanchard Romania, spune că aducerea în atenție a brainstorming-ul pentru întrebări, lângă cel pentru soluții este un proces care activează și reflectă un nivel superior de maturitate.

El spune că întrebările sunt cele care conduc, care crează noi posibilități și realități. Până la urmă, cuvântul “question” în limba engleză își are rădăcina în cuvântul “quest”, care înseamnă căutare, explorare, aventură. "Nu mai târziu de luna trecută am condus câteva workshop-uri în țară cu oameni care se cunoașteau puțin între ei, sesiuni pe care le-am început construind scopul comun pentru care eram cu toții acolo și am făcut asta plecând de la întrebările comune pe care le aveau oamenii care au venit la acele sesiuni și care s-au adunat la masa de lucru", povesteşte Viorel Panaite.

El arată că, de obicei, întrebările comune îi strâng pe oameni, îi fac să “conspire”, să viseze și să creeze împreună. "Răspunsurile rapide ne despart cu ușurință. Cu cât ne alocăm mai mult timp să construim și să creăm întrebări, cu cât rezistăm mai mult tentației de a trecere prea repede la răspunsuri înainte de a construi întrebări comune valoroase, cu atât forța creatoare a întrebărilor va fi mai mare și posibilitățile pe care le construim mai vii și mai incitante", punctează acesta.

Viorel Panaite crede că întrebările sunt poate cele mai bune mijloace de evoluție personală, profesională, de evoluție a unui grup de oameni și a unei societăți.

"Folosim fecvent de ani buni în programele noastre metodele de facilitare “Action Learning” și “Appreciative Inquiry” care fructifică forța întrebărilor: prin procesele de lucru ale acestor metode, participanții își oferă unii altora întrebări și nu răspunsuri pentru a progresa către scopul pe care îl urmăresc sau pentru a depăși obstacolele care îi țin în loc. Într-o ședință, întrebările aduc energie proaspătă, colaborare, curiozitate și deschidere. În ședințele din compania noastră ori de câte ori trecem prea repede la soluții și acțiuni, văd cum angajamentul și implicarea necesare pentru implementarea lor scad accelerat", adaugă acesta.

Drept urmare, o cultură organizațională care pune constructiv în valoare forță întrebărilor da oricui ocazia să fie lider în fiecare moment, indiferent de poziția să și rangul sau în ierarhie, îi oferă ocazia să influențeze pozitiv organizația și mediul de lucru.

"Le recomand tuturor să învețe să pună întrebări care să aibă impact constructiv (lucru care nu este atât de simplu cât pare la prima vedere), le recomand tuturor să învețe să organizeze și să faciliteze ședințe în care cei care participa să folosească întrebările în interacțiunile dintre ei pentru a progresa – e un semn de maturitate!", încheie Viorel Panaite.