Inteligența emoțională și socială ne va așeza deasupra Cloud-ului și a IoT-ului

Când totul devine interconectat – oameni, procese, obiecte, roboți, inteligență artificială –, implicațiile sunt uriașe și consecințele nedorite pot lua amploare. Deja ne este destul de greu să ne păstrăm intimitatea și securitatea personală când folosim internetul, dar imaginați-vă momentul în care vor exista mai mult de 100 de miliarde de dispozitive care monitorizează totul. „Până când nu va exista un tratat global care să reglementeze drepturile digitale, securitatea datelor și a cloud-ului, n-o să asistăm nici la adoptarea serviciilor IoT utile, tocmai pentru că oamenii se vor teme, mai ales din clipa în care vom folosi inteligența artificială în cloud.” S-a întâmplat deja ca un dispozitiv aparent inofensiv, cum este o cameră de supraveghere instalată în propria casă, să ne acceseze datele din calculator. „Ceea ce prevăd eu este că 50% dintre bugetele militare ale națiunilor vor fi cheltuite pe securitatea cibernetică și în războaie cibernetice.”

Au fost cazuri în care opțiunile private ale oamenilor au devenit publice pe internet?

Facebook face automat acest lucru. Dacă ești logat la Facebook, orice site care are un buton de Like te va recunoaște și îți va autentifica vizita. Vă amintiți de scandalul iPhoto*, când serviciul Apple iPhoto a fost atacat și fotografiile au devenit publice? A mai fost și atacul orchestrat de nord-coreeni asupra companiei Sony Pictures, care a produs „The Interview", pe motiv că acțiunea filmului se referea la un atentat asupra liderului de la Phenian, Kim Jong-Un.

Oamenii pot deveni simple instrumente în procesele automatizate?

Suntem creatori de conținut pentru Facebook, Google și Baidu, nu doar utilizatori. Vrem răspunsuri de la Google, așa că punem întrebări, iar Google preia miliardele de întrebări și le monetizează. Asta se întâmplă și cu serviciul Google Maps și cu like-urile la Facebook. Acum câțiva ani am fost cu toții de acord să ne facem conturi pe ele, dar acum a devenit un act unilateral, pentru că se abuzează de canalele noastre private (Google+ folosește plusurile noastre în scopuri publicitare). Sau de folosirea conținutului împărtășit de noi într-un alt context decât cel în care a fost creat. A fost cazul campaniei Koppie Koppie, care pune în vânzare fotografiile copiilor găsite pe internet pentru a ne avertiza în legătură cu ce se poate întâmpla cu postările noastre. Avem nevoie să putem reglementa ce se folosește pe platformele online și să supervizăm ce este permis și ce nu. Consumatorii se pot proteja doar dacă se deloghează mai des, dacă împărtășesc mai puține lucruri, dacă folosesc navigarea sigură, dacă nu se autentifică prin Social Logins – restul cade în sarcina legiuitorilor și a furnizorilor.

Care este impactul iot asupra felului în care învățăm?

„Vom pierde anumite abilități, dar n-ar trebui să le pierdem pe cele care ne fac umani (scrisul de mână) pentru altele, pe care nu le-am putea stăpâni tocmai pentru că suntem oameni (multitaskingul).”

Internetul Lucrurilor promite softuri foarte smart, mașini și roboți care vor lucra pentru noi în domeniile logisticii, contabilității, analizei și interpretării datelor, ceea ce poate însemna că nu va mai fi nevoie să învățăm noi aceste lucruri. Un proces automat înlocuiește 50% dintre joburi în decursul a douăzeci de ani. Dacă nu va mai fi nevoie să efectuăm operațiuni de rutină, ne putem concentra pe activități specifice emisferei cerebrale drepte, precum creativitatea, designul, inovația, storytellingul. Inteligența noastră emoțională și socială ne va așeza deasupra cloud-ului și a IoT-ului.

Dar ce se va întâmpla cu joburile?

Internetul lucrurilor, inteligența artificială, robotica, Big Data vor crea locuri de muncă noi, dar nu pot înlocui sutele de milioane de joburi pierdute în centrele de producție, în cele de tip call-center, în zona serviciilor financiare, în supermarketuri etc. Muncile necalificate ale taximetriștilor sau ale muncitorilor vor dispărea primele, apoi cele calificate ale contabililor, analiștilor și managerilor de rețea. „Probabil că, peste 30 de ani, cei mai mulți dintre noi vor lucra cel mult trei-cinci ore pe zi. Schimbările dramatice la nivel social ar putea conduce la asigurarea de către guverne a unui venit de bază garantat – în engleză, Basic Income Guarantee (BIG).”

„Schimbări dramatice se vor produce în următorii 20-30 de ani, când computerele vor prelua multe joburi în toate segmentele sociale. Munca făcută de om sau cu asistență umană va deveni mai scumpă, mai rară și, din aceste motive, și mai prețuită. Vom reveni la activități specifice emisferei cerebrale drepte, care țin de domeniile imaginației și designului și înțelegerii superioare, pe care computerele ori nu le vor putea simula, ori nu li se va permite acest lucru. Mai devreme sau mai târziu, «a munci pentru bani» va deveni un concept inutil, pentru că nu va mai exista muncă de făcut.”

Gerd Leonhard, CEO al companiei TheFuturesAgency, este autor, speaker, futurolog și consultant în Human Futures, conținut media, publishing, entertainment, telecomunicații și IT&C, marketing, branding, advertising și comunicații, cultură, industrii creative, energie, mediu înconjurător și sustenabilitate. De asemenea, este creatorul și gazda emisiunii The Future Show. Trăiește în Basel, Elveția.

„Vom pierde anumite abilități, dar n-ar trebui să le pierdem pe cele care ne fac umani (scrisul de mână) pentru altele, pe care nu le-am putea stăpâni tocmai pentru că suntem oameni (multitaskingul).” – Gerd Leonhard, CEO The Futures Agency.