Opt motive psihologice pentru care oamenii buni fac lucruri rele

Ca să înțelegem de ce, jurnaliștii americani au analizat mai multe studii din domeniile psihologiei și eticii. Iată ce au găsit.

Când oamenii își justifică acțiunile în funcție de o ideologie, fac lucruri rele

Philip Zimbardo, profesor emerit de psihologie la Stanford University, susține că oamenii fac lucruri rele atunci când au o ideologie – sau un sistem de idei – pe care să se bazeze.

Răul începe cu o ideologie mare, crede profesorul. „Care este ideologia răului din războiul din Irak?” Ideologia pe care s-au bazat este securitatea națională, folosită de anumiți soldați din armata americană pentru a tortura diverși prizonieri.

Când oamenilor li se dă putere, s-ar putea să abuzeze de ea

Zimbardo este cunoscut pentru un experiment realizat în anul 1971, denumit Stanford Prison Experiment. În acest experiment, studenții au avut roluri de prizonieri și de gardieni. După numai șase zile, gărzile au devenit atât de abuzive cu prizonierii, încât profesorul a fost nevoit să încheie experimentul mai devreme.

Experimentul a arătat că forțele instituționale și presiunea grupului i-a determinat pe studenții care s-au oferit voluntari pentru postul de gardieni să ignore potențialul prejudiciu cauzat de acțiunile lor celorlalți studenți, care jucau rolul de prizonieri, a arătat un raport al American Psychological Association.

Dacă oamenii poartă uniformă, glugă sau mască, atunci se simt anonimi și le este mult mai confortabil să fie cruzi

Oamenii pot fi mult mai agresivi când se simt anonimi. Când identitatea este ascunsă, gradul de violență crește. Pur și simplu minimizezi responsabilitatea socială, spune Zimbardo. Nimeni nu știe cine ești, prin urmare nu ești răspunzător ca individ. Există, de asemenea, un efect de grup, atunci când toți într-un grup sunt mascați. Pentru că asta îi face pe ceilalți să se teamă mai mult, deoarece nu-i pot vedea, astfel că mascații își pierd umanitatea, afirmă Zimbardo. Anonimitatea contribuie, de asemenea, la virulența cu care unii comentatori se manifestă pe internet.

Când nu vezi mai departe de scopurile pe care ți le-ai fixat, poți scăpa din vedere consecințele acțiunilor tale

Stabilirea și realizarea obiectivelor este importantă, însă cei care se concentrază obsesiv pe un singur obiectiv pot foarte ușor să scape din vedere preocupările de ordin etic. Atunci când compania Enron a oferit angajaților bonusuri mari pentru a crește vânzările, profesorul de etică în afaceri Muel Kaptein a spus că aceștia au devenit atât de concentrați pe scop, încât au uitat să mai verifice dacă profitabilitatea nu se ciocnea de moralitatea lor.

Când oamenii redenumesc acțiunile lor ilegale

Dacă escrocheriea devine inginerie financiară sau dacă mita devine o atenție, oamenii au tendința să se scuze de acțiunile lor imorale. Folosire unor eufemisme sau a altor denumiri îi eliberează pe oameni de conotația negativă și face ca acele acțiuni să devină mult mai ușor de acceptat.

Când oamenii simt că nu sunt evaluați individual, vor considera că pot scăpa

În organizațiile mari, oamenii încep să se simtă mai mult niște numere sau rotițe. Ei tind să piardă răspunderea individuală. Dacă oamenii se simt detașați de scopul companiei la care lucrează, au tendința să comită fraude. Să ne amintim ce se întîmpla în perioada comunistă din România, atunci când angajații obișbuiau sp fure câte ceva din locul în care lucrau.

Dacă cineva adoptă o poziție de putere, devine tentat să înșele

Cercetările psihologice arată că atunci când oamenii adoptă o poziție de forță pe toate palierele, ei devin tentați să îi înșele pe ceilalți. Oamenii care sunt puși într-o anumită funcție care le conferă putere, pot adopta un comportament necinstit față de subalternii lor.

Dacă cineva este obosit, devine mult mai tentat să înșele

Cercetările profesorului Christopher Barnes de la Universitatea din Washington arată că oamenii, cu cât sunt mai obosiți, cu atât sunt mai tentați să înșele. Profesorul atrage atenția managerilor care își epuizează angajații. Aceștia pot deveni frustrați și pot comite infracțiuni la locul de muncă pentru că se simt exploatați. Barnes spune că liderii din organizații ar trebui să ia mai în serios orele de odihnă ale angajaților lor.