Rămâi acelaşi om pe care prietenii şi cei dragi îl cunosc de mult timp
Cristina Bojică a început să lucreze efectiv ca avocat colaborator din anul 2000, după intrarea în Baroul Bucureşti. A început profesia alături de avocaţi care i-au predat Dreptul în facultate, oameni care puneau atunci bazele unei societăți de avocați şi care, astăzi, sunt cadre didactice respectate şi profesionişti de referință. După aproape patru ani de colaborare alături de aceştia, intenşi atât la nivel profesional, cât şi personal, Cristina Bojică a început colaborarea în cadrul Cabinetului de Avocat GRUIA DUFAUT unde lucrează de 12 ani.
„Cu siguranță, întâlnirea cu doamna Dana Gruia Dufaut este ceea ce m-a ajutat şi în ascensiunea profesională”, spune Cristina Bojică. Aici și-a continuat formarea şi și-a intensificat partea practică a profesiei. De asemenea, Cristina Bojică spune că a avut toată libertatea necesară pentru a „creşte”.
„Aici am învățat ce înseamnă clientul, comunicarea cu acesta, dezvoltarea lui, respectul pentru regulile de deontologie profesională. În cabinet am parcurs toate etapele unei evoluții profesionale, de la statutul de avocat junior la cel de avocat senior coordonator şi, mai recent, de avocat asociat.”
Specializare în străinătate
Cristina Bojică avea deja o pregătire teoretică consistentă, după absolvirea Facultății de Drept din cadrul Universității București, dar și în urma specializărilor din Italia, Franța şi Germania. Ea a decis să urmeze aceste cursuri în străinătate în anii 2000, într-o perioadă în care din ce în ce mai mulți investitori străini au ales să-şi dezvolte afacerile în România, având nevoie de sprijin juridic adaptat atât cerințelor din ţara noastră, cât şi comportamentului de business cu care ei erau obişnuiți.
Acum lucrează ca avocat specializat inclusiv în Litigii, domeniu în care a ajuns datorită solicitării primite din partea unui client important, după cum spune: „Am pornit de la câteva spețe, într-un domeniu pe atunci necunoscut mie şi, ulterior, a trebuit să extindem departamentul pentru a acoperi nevoile de reprezentare ale clientului respectiv.”
O altă provocare a profesiei a fost un dosar de recuperare de tablouri. „Aceasta a fost o extraordinară muncă de cercetare, întrucât am plecat doar de la nişte fotografii. Am stat în arhive multe ore ca să aflu de unde au venit, unde s-au dus şi unde se aflau tablourile. Am gustat atunci din plin plăcerea de pregătire a unui dosar de instanță, pas cu pas, în special partea de pregătire a probatoriului. Am întâlnit oameni deosebiți, experți în domeniul artelor, care mi-au oferit sprijinul de care aveam nevoie. Şi am aflat cât de importantă este munca în echipă, întrucât colegii mei au avut un rol semnificativ în finalizarea cu succes a dosarului.”
Care este cel mai important sfat pe care l-ați primit de la părinți?
Unul dintre principiile după care am fost crescută de părinţii şi bunicii mei este acela de a-i ajuta pe alții fără a cere ceva în schimb şi de a încerca să fiu acelaşi om pe care prietenii şi cei dragi îl cunosc de mult timp.
Lecția cea mai importantă învățată la școală? Dar în viață?
Pentru mine, cel mai important lucru învățat la şcoală este că nu există rezultat fără efort. Iar în profesia mea am aflat că teoria învățată în facultate este foarte importantă. Fără ea nu poți înțelege nici de unde vine, nici de ce există şi nici încotro se îndreaptă un concept juridic.
Acest material a fost publicat în numărul 225 al Revistei CARIERE.