Tinerii au o rată dublă de adoptare pentru noile tehnologii digitale

Dar care sunt tehnologiile digitale care au cel mai mare succes în rândul românilor? Cel mai mare grad de adopție și de notorietate îl au televizoarele inteligente, despre care 20% dintre românii din mediul urban spun că au auzit și că le utilizează. Un alt procent de 35% dintre respondenții care trăiesc la oraș au mărturisist că au auzit de ele și că le-ar plăcea să le folosească. Cum integrarea functionalității de accesare a internetului dublează atractivitatea televizorului, peste 70% dintre adolescenții între 15 și 17 ani își doresc un smart TV.

Citește și Companiile românești fug din calea revoluției digitale

O altă tehnologie digitală despre care românii știu și pe care unii o utilizează este stocarea în cloud. Aproape 10% dintre românii din mediul urban folosesc aceste servicii, iar procentul crește la 25% pentru cei între 18 și 24 de ani. Procente aproximativ egale întâlnim în cazul celor cărora le-ar plăcea să utilizeze un astfel de serviciu pe viitor, pentru ambele segmente.

Chiar dacă plățile realizate de pe mobil sunt în topul celor mai utilizate tehnologii mobile, doar unul din 20 de români realizează „plăți în mișcare” și de trei ori mai mulți și-ar dori să o facă. Utilizatorii se dublează în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani, iar rezistența cea mai mare în utilizare este întâlnită în rândul plăților de pe mobil (18%), dar și în rândul autentificării biometrice (18%). Puțin peste 2 procente au folosit până în prezent acest tip de autentificare, în vreme ce 14% ar folosi-o, iar aproape două treimi nici nu au auzit de ea.

Citește și Managerii sunt orbi la pericolele ultra-conectării digitale

Un produs care se bucură de aproape aceeași popularitate ca televizorul inteligent este smartwatchul. Cu toate astea, gradul de utilizare al acstui gadget în rândul utilizatorilor de internet din mediul urban este unul mic, sub 2%. Dorința de a-l avea însă îi animă pe mai mulți, 34% dintre cei chestionați.

Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 573 de respondenţi din mediul urban, cu vârsta de peste 15 ani, în perioada 27 aprilie-15 mai. Metoda folosită este cea a interviurilor față în față și are o marjă de eroare de +/-3%.