Un pic altfel – Investiții și… investiții

Cum pe autostradă nu ai voie să tractezi mașina, a trebuit să chem platforma. Eram pe la Km 55 pe sensul de dus către Ploiești și am chemat o platformă din Ploiești. Autostrada nu are decât câteva ieșiri pe unde să întorci, așa că platforma a venit din Ploiești, a întors pe la Km 40, a venit după mine până la 55, am mers până în Ploiești ca să putem să întoarcem, și m-a dus în București. 450 RON.

Am dus mașina direct la service, pentru că nu-i așa, când nu ai mașină la dispoziție, mai ales când ai un copil, e cam complicat, te simți stingher, parcă îți lipsește o mână.

La service, după o evaluare inițială, aveam trei variante: s-a rupt cureaua de distribuție și trebuie doar înlocuită (relativ ieftin), s-a rupt cureaua de distribuție și a distrus și supapele și alte multe piese de prin zonă (scump spre foarte scump) sau e altceva (și poate costa de la ieftin la foarte scump).

După vreo două zile m-a sunat mecanicul, terminase de desfăcut motorul. Era varianta 3, s-a rupt axul cu came. Varianta 3 foarte scumpă. Ce am făcut? Am zis ok, repar-o, ce să fac? Îmi trebuie mașina!
M-am dus zilele trecute să o ridic, era gata. M-am oprit la bancomat să scot bani, m-am dus la service și i-am dat mecanicului. În timp ce îi număra (și eu cu el, în gând) m-a lovit brusc revolta interioara. Atâția bani? Și nu era vorba de suma în sine, dar pentru ce? Pentru mașină?

Pe drumul spre casă, conducând mașina abia reparată, am început să mă gândesc la toată întâmplarea și la revolta mea interioară. Și mi-am pus o întrebare: de ce sunt în stare să dau atâția bani pentru confortul meu, pentru o comoditate, nu o necesitate (stau totuși în București, nu există loc unde nu pot ajunge cu metroul, autobuzul, troleibuzul, tramvaiul sau taxiul cel puțin la fel de repede ca și cu mașina personală) dar nu sunt în stare să strâng bani să îmi plătesc un curs de dezvoltare pe care mi-l doresc de ceva timp și care costă, în mod ironic, exact cât m-a costat reparația mașinii? Nu am găsit încă răspuns la întrebarea asta. Poate pentru că îmi este rușine de mine însumi să găsesc răspunsul. Dar sigur trebuie să schimb asta.

Pentru că nu aș vrea să ajung la un moment dat la concluzia că investesc mai mult în mașină sau în cine știe ce sistem TV HD decât în mine însumi. Nu de alta, dar dacă tot fac o investiție, mai bine aș face-o în cel care aduce banii decât în lucrurile care consumă banii.

Lucrez din 2009 la UniCredit Consumer Financing, ocupând în prezent funcția de Head of Commercial Management and Development Function. Am o experiență de 14 ani în companii multinaționale (Connex/Vodafone, Raiffeisen Bank, UniCredit Consumer Financing), din care mai mult de 12 ani în poziții de People Management.