Moara de Hârtie de la Comana: Povestea unui loc de basm ce promovează meşteşugurile tradiţionale româneşti
Ideea de a înfiinţa Moara de hârtie a apărut în urmă cu aproximativ 8 ani. Imboldul a fost dat de un curs de legătorie de carte susținut de designerul Dinu Bodiciu și organizat de Fundația Calea Victoriei, la care a participat Ion Georgescu, inițiatorul proiectului.
Dorința sa a fost aceea de a crea un spațiu aparte în România, în care activitățile creative, precum cele din sfera cărții, să își continue istoria, într-un mod autentic, generos și de impact pentru lumea în care trăim. Spațiul mult-visat a putut fi inaugurat în august 2011 la Comana (în imediata apropiere a Bucureştilor).
"Ideea a început în familie. Ion Georgescu, soțul meu, este cel care a avut curajul de a începe proiectul. Totul părea un vis frumos, și în acest vis m-am regăsit și eu. Apoi, sora mea, Iuliana Andrei, care ne-a încurajat și ne-a susținut la început de la distanță, s-a alăturat echipei și împreună am hotărât să ne unim forțele pentru ca visul să devină realitate. Încet-încet, întreaga familie s-a implicat într-un fel sau altul. Practic, cu toții ne-am schimbat pas cu pas viața de dragul unei idei care este într-o continuă evoluţie și dezvoltare.
Înainte de a ne dedica Morii de hârtie am lucrat în corporaţii şi organizaţii neguvernamentale, în domenii precum: formare profesională, resurse umane, finanţe şi bănci. Ne considerăm oameni simpli, cu studii și experiențe profesionale diverse, care și-au propus să facă tot ce pot pentru ca ideea Moara de hârtie să trăiască și să aducă o schimbare în bine în lumea de azi. Cu timpul, echipa a început să se completeze, la început dintre apropiați, cum ar fi vechea noastră prietenă Magda Rusen, profesor-traducător, şi apoi, treptat, cu oameni din comunitatea locală. Cu toții ne considerăm acum parte a familiei Moara de hârtie", spune Dana Georgescu.
De mai bine de un an și jumătate, de când a apărut și Satul meșteșugurilor şi ansamblul format împreună cu Atelierul-muzeu Moara de hârtie a început să fie vizitat la final de săptămână, au început colaborări cu oameni talentați din diverse domenii: scriitori, artiști plastici, profesori, muzicieni, sculptori. "Suntem onorați și fericiți să amintim doar câțiva dintre cei cu care am colaborat – și care se numără deja printre prietenii noștri: scriitorii Ana Blandiana şi Iulia Iordan, artiștii plastici Ciprian Ariciu și Cristina Ciobanu, sculptorul Dragoș Neagoe, artiștii Beatrice și Florin Iordan, iar lista poate continua", spune Dana Georgescu.
O altă categorie foarte importantă de oameni care se află în spatele acestui proiect sunt cei care, în acești ani, i-au ajutat nu numai prin încurajări, ci mai ales financiar, fără ajutorul cărora această idee s-ar fi pierdut.
Care a fost motivaţia pentru demararea acestui proiect
Motivul demarării acestui proiect a fost dorinţa de a reuni, la început, meşteşugurile legate de carte şi apoi o serie de meşteşuguri tradiţionale, într-un spaţiu comun, care să le pună în valoare. "Am simțit urgenţa începerii acestui proiect în România atunci când ne-am dat seama că, în câţiva ani, meşteşugurile pe care le reunim noi acum la Comana vor dispărea. Aşa a apărut un loc unic, în care meşteşugurile sunt puse creativ în valoare şi care este şi un pol de educaţie şi recreere, atât pentru copii cât şi pentru adulţi. Acest lucru ne-a motivat să şi pornim la treabă. Este un proiect care te scoate foarte mult din zona de confort, dar care îți dăruiește și satisfacții uriașe. A fost și este o mare provocare pentru noi", precizează Dana Georgescu.
Morii de hârtie i-au spus Atelier-muzeu pentru că nu este nici doar muzeu, nici doar atelier. Este un muzeu cu totul special și un atelier pe măsură. Colecția de echipamente istorice de tipar şi legătorie de carte pe care o dețin acolo este, după știința lor, unică în țară. "Nu doar aceasta ne diferențiază de un muzeu obișnuit, ci faptul că în marea lor majoritate, echipamentele sunt funcționale, iar o parte dintre acestea sunt folosite pentru realizarea obiectelor noastre culturale. Cele mai multe dintre echipamente au fost cumpărate de la fostele tipografii și legătorii de carte din țară sau de la persoane fizice, o altă parte a fost adusă din străinătate: Germania, Marea Britanie, Polonia, sau chiar Noua Zeelandă. Anul acesta am primit şi prima donaţie de echipamente, una chiar consistentă – două piese care au întregit colecţia şi care, prin volumul lor, ne-au determinat să şi reamenajăm întreg spaţiul pentru a crea o imagine mult mai cuprinzătoare asupra colecției", spune Dana Georgescu.
Primul pas
Familia Georgescu a pornit Moara de hârtie cu activități din sfera meșteșugurilor legate de carte: realizarea de hârtie manuală, tiparul manual și legătoria de carte. Era firesc să înceapă cu hârtia manuală, pentru că la morile de hârtie de altădată se făcea hârtie, însă conceptul lor nu s-a limitat doar la hârtie, ci a reunit, de la început, şi celelalte două meşteşuguri-surori. Alăturarea celor trei meşteşuguri a fost începutul inovării în ceea ce priveşte acest proiect.
"Astfel, în activitatea noastră, pornim de la meșteșuguri transformându-le în activități creative, le particularizăm pentru a fi pe gustul copiilor și adulților de azi, dar și pentru a fi sustenabili și a crea şi menţine locuri de muncă pentru oamenii din comunitatea locală. Astfel că, Moara noastră de hârtie nu este doar un loc în care se face hârtie manuală, ci este un Atelier-muzeu în care poți vedea echipamente funcționale, unele mai vechi de 100 de ani, o manufactură în care faci hârtie manuală cu inserţii de plante, reciclând hârtia și contribuind la protecția mediului înconjurător, dar și un loc în care îți poți meșteri decorațiuni de Crăciun, mărțișoare, poți tipări felicitări ca pe vremuri, poți face origami sau îți poți lega într-un mod creativ un carnețel.
Practic, meșteșugurile de altădată sunt aduse mai aproape de copiii și adulții care caută activități creative, atât de necesare pentru dezvoltarea interioară a copiilor și pentru starea de bine a adulților. De asemenea, suntem un loc care produce obiecte speciale, care sunt destinate vânzării. Reacția celor care au participat la activitățile noastre a fost întotdeauna foarte încurajatoare, lucru care, de altfel, ne-a și motivat să continuăm proiectul. De fapt, acesta este un proiect care își are sensul atunci când este apreciat și de folos, se hrănește și crește din energia celor care se bucură de el", spune Dana Georgescu.
Cum s-a dezvoltat acest proiect în decursul anilor
În 2009, Moara de hârtie însemna câteva echipamente adăpostite într-o hală industrială din București și câțiva oameni care testau hârtia manuală, tiparul și legătoria de carte. În 2017 Moara de hârtie înseamnă un Atelier-muzeu și o manufactură de hârtie în care se lucrează și se desfășoară activități educativ-creative cu mii de copii și adulți de-a lungul anului.
"Am reușit să punem la punct mai multe colecții inedite de Carnete de însemnări lucrate de către oameni din comunitate, pe echipamentele noastre istorice, carnete care se găsesc în librării din București și din țară. În tot acest timp, am avut colaborări atât pe partea de ateliere, cât și pe partea de producție cu muzee, biblioteci, companii mai mici și mai mari, pentru care am organizat demonstrații și ateliere de meșteșuguri sau pentru care am realizat produse creative", potrivit Danei Georgescu.
Pe lângă acestea, au derulat şi o serie de proiecte în domeniul educațional:
- Incursiune inedită în lumea cărții şi a tiparului, cu finanțare de la Fondul Cultural Naţional (2012)
- Tinerii (re)descoperă cultura europeană a tiparului, cu finanțare prin Programul Tineret în Acțiune (2013)
- Model „meșteșugit” de formare și ocupare în regiunea Sud – Est, cu finanțare prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (2014-2015)
- Școala de vară Verna-cultura. Meşteşuguri tradiţionale în contextul arhitecturii contemporane, cu finanțare din Fondul „Timbrul Arhitecturii”, prin Uniunea Arhitecţilor din România (2015)
"Am învățat să nu mai privim ceea ce am făcut ca fiind un efort, ci ca pe ceva firesc, ca pe o lucrare ce ni s-a încredințat nouă. Într-un fel, considerăm că noi am fost cumva aleși să dăm viață acestui proiect. Uneori, am avut impresia că noi am făcut ca această idee să trăiască sau că i-am sacrificat ani din viață, când, de fapt, dacă stai să privești mai bine, îți dai seama că este tocmai invers, că satisfacțiile pe care le primești în această poveste sunt infinit mai mari decât eforturile. Cea mai mare satisfacție este pentru noi aceea de a vedea că acest spațiu își împlinește rostul: oamenii vin aici, ne vizitează, se simt bine, uită de ei și ar vrea să mai zăbovească", punctează Dana Georgescu.
Workshopuri creative în Satul Meşteşugurilor
În anul 2014, Asociația Moara de hârtie a înaintat un proiect de finanțare către Innovation Norway, în ideea de a dezvolta activitățile care se desfășurau până atunci în ateliere. Având experiența meșteșugurilor legate de carte, s-au gândit că, abordate inovativ, cu răbdare și cu aceeași dăruire, și meșteșugurile tradiționale românești merită o șansă.
Proiectul a fost câștigător și a primit o finanțare de 200.000 Euro cu care soţii Georgescu au cumpărat un teren și au construit 7 ateliere de meșteșuguri în care urmau să lucreze oameni din comunitate. "Și, iată-ne luând-o din nou de la zero, într-o aventură cu totul nouă și plină de necunoscut. Cu toate încercările prin care am trecut, doza de miracol pe care am simțit-o mereu planând în jurul nostru, ne-a ajutat ca pe 7 mai 2016, căsuțele văruite în alb ce adăpostesc ateliere de meșteșuguri, construite din lemn și pământ, să fie gata să-și primească primii vizitatori. De atunci și până în prezent, am lucrat și lucrăm în continuare să dezvoltăm ateliere gândite în jurul meșteșugurilor precum: țesutul la război, împletitul papurei, ceramică, prelucrarea lemnului și nu numai", spune Dana Georgescu.
Vizitele și atelierele îi introduc pe participanți într-o atmosferă pierdută, aceea a unui loc care miroase a copilărie adevărată și a bunici. Copiii o cunosc poate pentru prima oară, adulții o retrăiesc și pleacă de la noi, puțin nostalgici. La fiecare atelier, participanții văd instrumente care se foloseau pe vremuri pentru practicarea meșteșugului respectiv, află lucruri noi despre practicarea lui și au ocazia să se apropie de meșteșugul respectiv prin crearea unui obiect creativ folosind materiale, tehnici sau echipamente de altădată. "De asemenea, în cadrul atelierelor cu copiii, avem în vedere și dezvoltarea personală a acestora, adaptând activitățile astfel încât copiii să își exerseze și să își dezvolte răbdarea, empatia, lucrul în echipă, stima de sine", subliniază Dana Georgescu.
Lecţii de la meşteşugurile tradiţionale
Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, în care ne înstrăinăm din ce în ce mai mult unii de ceilalți, familia Georgescu e atrasă de valorile satului de altădată, de sufletul curat al țăranului român care își ducea traiul în rânduială și simplitate, de frumusețea obiectelor pe care și le lucra în gospodăria sa.
"Ne-am dorit ca, într-un fel, la Satul meșteșugurilor din Comana să reconstruim acea lume. Știm că nimic nu mai poate fi ca altădată, că oamenii nu mai sunt aceiași, că lumea aceea este o lume aproape pierdută, dar credem că merită să ne-o apropiem chiar şi în altă formă. Noi am început să construim din temelii acest mic Sat al meșteșugurilor, pe care nu-l dorim a fi o copie a satului românesc de acum 100 de ani, ci unul care își trage seva din viața satului românesc de odinioară, din tradițiile și meșteșugurile de atunci, dar care le scoate la lumină în prezent și le dă un chip nou, unul actual, plin de frumusețe și de dor.
Cât despre meșteșugurile tradiționale, acestea stau la baza dezvoltării societății omenești. Sunt o cărămidă importantă în construcția lumii de azi de care trebuie să fim conștienți, să o „lustruim” și să o punem din nou în valoare în secolul XXI. Activitățile noastre inspirate din meșteșugurile tradiționale sunt o cale de a da o altă perspectivă evoluției pe care o are tehnologia modernă, o cale de a ne trăi frumos viața, o cale de a ne reinventa și a da o dimensiune concretă a vieții noastre, atât ca oameni, cât și ca neam", spune Dana Georgescu.
Dezvoltare personală prin reîntoarcere la tradiţii
Asociația Moara de hârtie este furnizor autorizat de formare, a organizat şi poate să organizeze cursuri de meșteșuguri pe durate mai lungi de timp, care se finalizează cu examen, la capătul căruia oamenii sunt calificați în meseriile de împletitor papură, modelator ceramică sau țesător manual.
"Însă în zilele noastre sunt foarte puțini cei care mai sunt atrași să învețe meșteșuguri. Noi suntem într-o permanentă căutare. Încercăm să găsim oameni din sat pe care să-i pregătim pe meșteșuguri pentru a le da mai departe vizitatorilor noștri, însă rata de succes este destul de mică, pentru că beneficiile materiale nu sunt deocamdată la fel de mari ca în alte meserii.
Meșteșugurile sunt ele însele adevărați profesori. Pe lângă faptul că vezi cum apar din mâinile tale adevărate minuni, meșteșugurile te educă pe tine ca om. Devii mai atent, mai răbdător, mai empatic, mai îngăduitor. Învățându-le, devii un ambasador al meșteșugurilor, le duci cu tine mai departe, către viitor. Este ca o taină de preț pe care ai fost ales să o porți, nu oricine mai poate face asta.
Credem că meșteșugurile pot fi o cale de cunoaștere și de desăvârșire, o zestre a poporului român de care trebuie să avem grijă. Reîntoarcerea la tradiții este de fapt o reîntoarcere la esență, la noi înșine, la ce este valoros pe lume. Trebuie să ne reîntoarcem privirea spre trecut și să învățăm de la cei de dinaintea noastră, dacă vrem să avem puterea de a înfrunta lumea de azi și de a ne construi o existență valoroasă", spune Dana Georgescu.
Promotori ai turismului local
În Comana sunt câteva pensiuni, dar cererea este mult mai mare față de ofertă. Astfel, apariția Atelierului-muzeu Moara de hârtie și a Satului meșteșugurilor a ajutat la dezvoltarea turismului în zonă, numărul vizitatorilor fiind în creștere.
"Cu toate că a trăi din meșteșuguri este o provocare în zilele noastre, Asociația Moara de hârtie susține cauze sociale, oferind în mod constant vizite și ateliere gratuite persoanelor din cadrul grupurilor defavorizate (elevii din mediul rural fără posibilități financiare, copii instituționalizați, persoane cu dizabilități, copii bolnavi de cancer, cu autism, sindrom Down etc.). De asemenea, majoritatea persoanelor pe care le-am angajat au făcut parte din categorii de șomeri atât tineri, cât și peste 45 de ani, tineri absolvenți sau persoane cu handicap.
Planurile noastre de viitor se concentrează pe sustenabilitatea proiectelor noastre – dezvoltarea unora dintre ateliere, identificarea de resurse pentru reducerea consumului de energie convenţională, crearea unor spaţii de cazare tip camping, organizarea de tabere etc. Ne-am propus ca prin aceste proiecte să arătăm că se poate trăi din meșteșuguri în zilele noastre. Aceasta pentru că, deși proiectul este foarte bine primit și apreciat de cei care ne vizitează, din punct de vedere economic încă avem de găsit soluții creative prin care să sporim, ca să ne putem bucura pe deplin, împreună, de această idee din ce în ce mai captivantă", încheie Dana Georgescu.