Numărul insolvențelor revine la nivelul de dinaintea pandemiei

CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, anunță că numărul companiilor care apelează la procedurile de insolvență în 2024 este cu 9% mai mare față de anul anterior și au ajuns la 7.274. Dintre acestea, 141 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu 90 în anul precedent. Numărul cererilor pentru restructurare prin procedura de concordat preventiv a înregistrat o creștere semnificativă de 118%, ajungând la 197.

Tendința globală

Sursa: CITR

Aceste cifre reflectă o tendință globală de creștere a insolvențelor, cu un avans estimat de 11% pentru 2024, după o creștere de 7% în 2023. Germania, una dintre economiile majore cu impact asupra României, înregistrează în ultimul trimestru al anului trecut cel mai ridicat număr de insolvențe din 2009. Această evoluție negativă este atribuită crizei economice, creșterii costurilor cu energia și salariilor. Economia românească se confruntă cu provocări legate de stabilitatea prețurilor și susținerea creșterii economice, într-un context de condiții financiare restrictive și cerere externă slabă.

„Deși încă sub nivelurile crizei financiare globale din 2008, insolvențele din țări precum Marea Britanie, Franța și Germania depășesc pragurile pre-pandemie. Presiunile economice și tranziția către noi modele de afaceri sunt resimțite și în România, unde mediul de afaceri trece printr-o transformare accelerată. Multe companii menținute artificial în viață prin măsuri de sprijin, recurg acum la soluții de redresare când este prea târziu, reducându-și semnificativ șansele de succes. Recomandăm companiilor să apeleze la soluții specializate înainte ca dificultățile să devină insurmontabile. Adaptabilitatea și planificarea strategică vor face diferența în perioada următoare”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Care este cel mai afectat sector

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul este cel mai afectat sector în 2024, cu 1.902 insolvențe, în creștere cu 6,79% față de 2023. Sectorul construcțiilor înregistrează 1.499 insolvențe, în creștere cu 13,39%, iar industria prelucrătoare are 852 insolvențe, în creștere cu 7,17%. Cele mai multe insolvențe se înregistrează în București (1.375), urmat de județele Bihor (581), Cluj (529) și Timiș (424), care cumulează 40% din total.

Județele cu cea mai mare creștere procentuală a insolvențelor în 2024 sunt Brașov (+46,39%), Botoșani (+36,84%) și Bacău (+35,78%). Această tendință indică o deteriorare a condițiilor economice la nivel regional, cauzată de scumpirea creditării, scăderea cererii interne și dificultăți în sectoarele industriale și de construcții.

Concordatul preventiv

Sursa: CITR

Concordatul preventiv devine o soluție tot mai utilizată, dar cu o rată mică de succes. Numărul cererilor de deschidere a procedurii este cu peste 118%, ajungând la 197, însă doar aproape jumătate sunt omologate.

„Creșterea cererilor de concordat preventiv este un semnal pozitiv, însă numărul celor omologate rămâne redus. Multe companii accesează această soluție prea târziu, când dificultățile financiare sunt deja prea avansate, iar singura alternativă rămâne insolvența. Dacă este utilizat la timp, concordatul preventiv poate oferi companiilor o șansă reală la redresare, menține activitatea și locurile de muncă. Folosirea mai amplă a acestui mecanism poate reduce impactul economic al insolvențelor asupra mediului de afaceri”, a adăugat Paul-Dieter Cîrlănaru.

Soluții

Companiile trebuie să investească în optimizarea costurilor, digitalizare și gestionarea proactivă a riscurilor financiare. Pentru investitori, sectorul de restructurare oferă oportunități strategice de achiziții și redresare.

Inflația, susținută de creșterea prețurilor la combustibili și alimente, precum și majorările salariale, continuă să pună presiune pe costurile de producție. Dezechilibrele economice ar putea accelera problemele financiare ale companiilor.

„Orice companie poate trece prin momente critice. Diferența o face modul în care acționează. Cei care iau măsuri proactive își cresc șansele de redresare și își recâștigă încrederea partenerilor, a echipei și a celor care contează cel mai mult pentru succesul lor. Este timpul să privim restructurarea ca pe o oportunitate de recalibrare, nu ca pe un eșec”, concluzionează Paul-Dieter Cîrlănaru.

CITEȘTE ȘI: Dispariția CV-ului video. De ce nu-l mai folosește aproape nimeni

Foto: ID 46357672 © Andrey Popov | Dreamstime.com