10 mai, ziua regalității: Mihai I al României, om și rege

”Familia Regală va continua să slujească interese naţionale ale României. Coroana Regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei. Coroana este o reprezentare a statului în continuitatea lui istorică. Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi şi de etică. Simţul datoriei, iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos…”.

Astfel spunea Regele Mihai I în discursul său rostit în faţa Parlamentului pe 25 octombrie 2011, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani. Regele Mihai I reprezintă un simbol al istoriei.

***

Majestatea Sa, Regele Mihai I al României s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Este fiul regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi al reginei Elena, Principesă a Greciei. A fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

Prima domnie a Regelui Mihai I a început în 1927, după moartea bunicului său, Regele Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o Regenţă condusă de unchiul Sau, Principele Nicolae al României. După venirea pe Tron a Regelui Carol al II-lea, în iunie 1930 şi după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, a redevenit Regele Mihai I.

„Mai târziu, Regele, împreună cu Regina-mamă Elena, s-a opus cu demnitate şi curaj unui deceniu de sângeroase dictaturi succesive. Dupa 1947, Regele Mihai a reprezentat simbolul a trei virtuţi: statalitatea, Coroana şi democrația. În ultimii ani, Regele ne-a Învăţat, prin puterea exemplului personal, principiile în care a crezut tot timpul: generozitatea, loialitatea, spiritul de răspundere”, spunea la un moment dat Principesa Margareta, Custodele Coroanei. Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorităţilor comuniste (greva regală fiind apogeul acestor încercări). În cele din urmă, a fost obligat să abdice, la 30 decembrie 1947.

A militat pentru interesele țării

Exilul Regelui Mihai şi al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nunta lor care a avut loc în Atena. Au locuit, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa Reginei-mamă Elena. Din 1949, Regele Mihai şi Regina Ana s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956. În 1949, la Lausanne, se năștea principesa Margareta. Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele şi Regina au construit o fermă de pui şi un mic atelier de tâmplărie. Familia Regală s-a întors în Elveţia în 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană “Lear Jeats and Co.” din Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva. Aici a locuit peste 45 de ani. La Lausanne s-au născut Principesele Elena, în 1951 și Irina, în 1953. În 1957, la Atena se nastea principesa Sofia, iar în 1964, la Copenhaga, regina Ana o aducea pe lume pe Principesa Maria.

În anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu compania aeriană, iar un an mai târziu a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu. Dornic să își susțină familia, Mihai I s-a mutat la New York, unde, după ce a urmat cursurile de broker, a lucrat timp de mai mulți ani pe celebrul Wall Street. Devenise destul de cunoscut, fiind poreclit în lumea financiară americană Michael King. După perioada tumultuoasă din SUA, regele s-a retras la Versoix, de unde nu a încetat niciodată să spere că se va întoarce în țară. A înființat numeroase organizații românești, printre care și Comitetul Național Român, i-a ajutat pe mulți dintre cei care reușeau să evadeze din lagărul comunist. În 1992, Regele Mihai primea dreptul de a se întoarce în România. În anii regimului Iliescu, el era din nou alungat din țară, revenind abia 5 ani mai tarziu, după ce președintele Constantinescu îi reactiva cetățenia română. Întors în România, Regele Mihai a militat pentru interesele țării, pentru intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană. A promulgat un nou statut al Casei Regale și a numit-o ca succesor pe Principesa Margareta.

Un ”Adio!” regal

În 1992, Regele Mihai primea dreptul de a se întoarce în România. În anii regimului Iliescu, el era din nou alungat din țară, revenind abia 5 ani mai tarziu, după ce președintele Constantinescu îi reactiva cetățenia română. Întors în România, Regele Mihai a militat pentru interesele țării, pentru intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană. A promulgat un nou statut al Casei Regale și a numit-o ca succesor pe Principesa Margareta.

“E foarte greu să pierzi o țară. Gândiți-vă, pierzi totul! Când îi văd astăzi pe bieții refugiați, mi se pare ceva ingrozitor. Azi vezi refugiati peste tot în lume. Să pierzi totul! Nu mai ai rădăcini… Pentru că rădăcinile sunt în țara ta. E foarte greu… Ce bucurie a simțit când s-a putut întoarce aici, în România, țara inimii lui”, afirma regina Ana, într-un interviu la TVR. Regele Mihai şi Regina Ana au locuit din 2004, la Aubonne, în Elveţia. De marile sărbători creştine şi în funcţie de angajamentele Lor publice, Majestăţile Lor au ales să fie alături de cei dragi fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta din Bucureşti.

Majestatea Sa Regele Mihai I a încetat din viață pe 5 decembrie 2017, la reședința privată din Elveția. La căpătâiul Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteța Sa Regală Principesa Maria. Înmormântarea a avut loc la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

Titluri și distincții

Mihai I este membru de onoare al Academiei Române (19 decembrie 2007) şi i-au fost acordate de-a lungul timpului titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara şi de Cetăţean de Onoare al municipiului Timişoara (21 mai 2009), titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (7 octombrie 2009), medalia “Dr. Alexandru Safran”, din partea Federaţiei Comunitătilor Evreieşti din România (13 octombrie 2010).

La acestea se adaugă distincţia „The Freedom of the City of London” din partea Guild of Freemen of the City of London pentru că a scurtat „cu cel puţin şase luni” cel de-Al Doilea Război Mondial salvând mii de vieţi (10 mai 2011), titlul de cetăţean de onoare al oraşului ceh Kromeriz acordat în semn de recunoştinţă pentru rolul pe care l-a jucat în cel de-Al Doilea Război Mondial, în eliberarea de sub ocupaţia nazistă a mai multor oraşe (23 octombrie 2011).

La 2 martie 2016, Consiliul Regal a transmis faptul că regele Mihai se retrage din viaţa publică, din cauza unor probleme severe de sănătate. Casa Regală este reprezentată în toate acţiunile publice de către fiica sa Margareta, Custodele Coroanei.

***

“Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi. sunt mai bine de 60 de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia. Prima noastră datorie este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa noastră în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în decembrie 1989. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul…” – Din discursul Regelui Mihai I rostit în faţa Parlamentului pe 25 octombrie 2011, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani

***

Programul activităților desfășurate în 2019 de Casa Regală a României cu ocazia Zilei Regalității:

*Varianta inițială a articolului a fost publicată pe 25 octombrie 2018. Articolul a fost actualizat cu informații despre programul evenimentelor dedicate zilei de 10 mai 2019.