Acest tânăr a creat o platformă educațională pentru copiii dislexici: Bogdan Ionescu

E student la Universitatea din Manchester și voluntar Edulier. E pasionat de tehnologie și de modul cum poate aceasta să ajute educația. Mai ales educația copiilor cu dificultăți. La numai 20 de ani, acest tânăr român– Bogdan Ionescu pe nume, a creat prima platformă educațională pentru copii dislexici, în limba română.

Bogdan Ionescu este nominalizat la Gala Revista CARIERE 2018 – Oameni care ne inspiră. România de mâine, la categoria „România Educată”. Îl puteți vota pe site-ul Galei: www. gala-cariere.ro.

***

Proiectul Lexy reprezintă o platformă al cărei cod Bogdan l-a scris literă cu literă. Platforma este pusă la dispoziția Centrului Edulier din Corbeanca. Fiind utilizată în peste 400 de ore de terapie educațională de recuperare pentru micuții care luptă cu dislexia. Lexy este flexibilă, putând fi accesată de oriunde, de către copii, profesori, educatori și nu demult a fost premiată la Gala Societății civile – Secțiunea Educație, Învățământ, Cercetare (unde au fost nominalizate 27 de proiecte și la Secțiunea Inițiative cetățenești, cu 17 proiecte nominalizate). Prin urmare, Bogdan a primit recunoașterea societății civile românești, în ceea ce privește această primă platformă educațională. “Lexy ajută foarte mult copiii dislexici în împrietenirea lor cu literele și cifrele. Însă Lexy crește împreună cu cei mici. Lucrăm la implementarea unui modul care să o facă disponibilă la nivel național. Este dureros să vezi că există soluții pentru a-i învăța pe cei mici să citească povești. Însă nu le poți deschide ușa larg din motive de finanțare, mai exact subfinanțare”, subliniază Bogdan.

Ce l-a învățat sistemul românesc de învățământ?

Cum vede el, ca student roman în străinătate “problema educației“? “Profesorii învață copiii că trebuie să fie toți de nota 10. Și că toți trebuie să știe să facă totul, în loc să îi învețe să ceară ajutor și să lucreze împreună. Asta este, cred eu, cea mai mare diferență între școala românească și cea din vest. Nu mă pot pronunța în legătură cu contextul sistemului de învățământ current, deoarece nu mai sunt parte din el din clasa a 8-a, dar în viziunea mea, un profesor este un ghid. Profesorul trebuie să te motiveze să afli ce te pasionează, să te facă curios și să te încurajeze să înveți pe cont propriu. Nu este vina profesorilor că nu se întâmplă asta. Întotdeauna, curicula este prea învechită”.

Ce l-a învățat sistemul românesc de învățământ? “Multe, prin a nu mă învăța prea multe. Mi-a plăcut să învăț și pentru că nu mi s-a oferit ce căutam, a trebuit să învăț singur, ceea ce mă ajută enorm la facultate. Cel mai bun exemplu este cum în clasa a 8-a, profesoara mea de matematică mă lua peste picior că nu rezolvam problemele la tablă cât de repede voia ea și mă mai încurcam. Înainte de examinarea națională mi-a spus că o să iau 7, dacă am noroc. Asta m-a motivat să fac toată culegerea de probleme înainte de examen și am reușit să iau 9.5. Am păstrat atitudinea asta, de a învăța singur, de atunci”.

“Scopul educației este să avem copii autonomi, independenți și fericiți”

Nu pot, tocmai în cazul unui tânăr de 20 de ani, să evit a-l întreba ce ar face dacă ar fi Ministrul Educației în România. Știți dumneavoastră, acea întrebare banală, care generează atâtea răspunsuri provocatoare…

Iată, Bogdan este ferm: “Aș interzice vânzarea de culegeri și manuale în clase. Aș propune crearea unui sistem online de învățare standard național, ca în Anglia. Și aș schimba complet structura liceului și facultății, pentru a nu mai fi concentrat pe “profile”. Ci mai mult pe cursuri alese de studenți. De ce trebuie cineva care vrea să studieze în facultate geografie, să învețe in liceu despre logaritmi? În final, aș face criterii de salarizare pentru profesori în funcție de performanțele elevilor și complexitatea materiei, bazate pe <feedback> de la elevi”.

Nu în ultimul rând, Bogdan Ionescu crede că “scopul educației este să avem copii autonomi, independenți și fericiți! Ei trebuie expuși la cât mai multe experiențe pentru a avea din ce alege. Nu este ușor să găsești ceva ce îți place să faci ca și slujbă. Dar mai multe opțiuni înseamnă mai multe șanse de a găsi ceva pentru fiecare”…

Câteva alte “repere” despre Bogdan

Iniţiator al clubului Palatul de Hârtie, sponsor şi voluntar al UNICEF, Inima Copiilor şi SOS Satele Copiilor România, Bogdan a avut parte de multe apariţii media şi interviuri. La vârsta de 12 ani a devenit cel mai tânăr profesor de origami (n.r.: din japoneză 折り紙 origami, hârtie pliată; constituie arta plierii hârtiei colorate în diferite modele) și a creat Palatul de Hârtie – unde și-a învățat cursanții cum să “construiască” origami. A învățat singur tot ce știe, din cărți și de pe internet, din singurele cărți de origami în limba română pe care mama i le-a cumpărat când avea vârsta de 5 ani.

Prin urmare…Bodan Ionescu este acum student la Universitatea din Manchester, Mechatronics. Întotdeauna i-a plăcut să ştie cum funcţionează lucrurile din jurul lui. Și cum le poate modela pe placul lui. “Inginerii, din punctul meu de vedere, sunt cea mai puternică resursă a lumii moderne şi doresc să fac parte din acest grup. În acelaşi timp de mic mi-a plăcut să ajut oamenii din jurul meu, fie vorba de origami sau altfel. Ceea ce învăţ la facultate m-a ajutat să creez Lexy şi Ghidul Țestoasei (n.red.: Ghidul ţestoasei” – limbaj pe care Bogdan l-a gândit special pentru micuţii ale căror probleme nu sunt cu adevărat luate în serios, pentru integrarea în terapii care să ducă la creşterea performanţelor acestor copii. Copii pe care îi sprijină şi mama sa, fundriser-ul Cristiana Ionescu – Bogdan e alături de ea în foto) şi îmi dă inspiraţia şi cunoştinţele pentru a crea lucruri noi cu care să pot ajuta lumea din jurul meu”. Va urma…

Motto-ul care îl ghidează în viață: “Toată energia pe care o timiți în lume, se întoarce. Munca grea se simte în ceea ce faci, ajutorul dat se intoarce, chiar daca nu de la aceeași persoană”.