Albastru de IBM – Mihai Tudor, Country General Manager, IBM Romania

Ce preocupari la ordinea zilei are un manager general?

In esenta, managerul general trebuie sa stie sa-si faca o lista de prioritati. Sa fie in stare sa decida daca firma pe care o conduce are nevoie de o viziune pe termen scurt sau pe termen lung, daca trebuie sa gandeasca in context global sau in context local, daca pune accentul pe crestere sau pe stabilitate. Odata ce si-a stabilit o lista de prioritati, poate sa treaca efectiv la fapte. In ceea ce ma priveste, prioritatile mele actuale sunt legate de reliefarea pozitiei Romaniei pe harta globala a corporatiei IBM si de sprijinul pe care noi ar trebui sa il acordam administratiei guvernamentale in contextul economic actual. Le atragem atentia guvernantilor asupra masurilor pe care le vedem utile pentru a stabiliza economia si cautam ca, prin puterea exemplului companiei noastre, sa aratam ca se poate creste chiar si intr-un astfel de mediu dificil. Noi dezvoltam in Romania un business care aduce export, transfer de know-how, ocupare de forta de munca in centrele noastre internationale. O alta prioritate este intarirea capacitatii de adaptare a companiei astfel incat sa rezistam intr-un regim tranzitoriu permanent, cum este cel pe care il experimentam zilele acestea.

Obisnuiti sa treceti prin birouri, sa-i vedeti pe oameni la treaba?

Oricum avem o politica a spatiilor deschise, unde totul este la vedere, dar intru si prin putinele birouri pe care le avem. Obiceiul l-am preluat de pe vremea cand lucram in Viena, in structura regionala a firmei IBM, de la un lider regional, fost militar de cariera, care in fiecare trimestru, in momentele importante, obisnuia sa viziteze "transeele", imbarbatand oamenii, cautand sa le dea sentimentul de apartenenta la un scop comun.

Stiti ce competente de leadership are nevoie sa isi imbunatateasca echipa dv. de management?

Dezvoltarea ta personala trebuie sa mearga mana in mana cu dezvoltarea echipei tale de conducere si, prin extensie, a intregului aparat managerial. Daca n-as sti care sunt competentele specifice pe care liderii mei trebuie sa si le dezvolte, ar insemna ca ritmul in care clipesc din ochi este prea accelerat. Evident ca le observ comportamentul si modul de gandire in mod direct, dar avem la indemana si instrumente specifice pe care le utilizam, care ne dau masura modului in care angajatii percep activitatea de ansamblu a managerilor. Avem chestionare de opinie conduse la nivel global, de corporatie, dar si la nivel regional, care masoara gradul de satisfactie a angajatului, in general, dar si in mod specific fata de managerii directi pe care ii au.

Aveti un stil propriu de a conduce; e definitivat sau inca lucrati la el?

Cred cu tarie in franchete, in corectitudine si in eficienta extrema. In IBM, exista un sistem al competentelor care au la baza un nucleu, la care se adauga nivelul doi si trei de competente. Nivelul doi de competente se refera strict la sarcinile pe care le ai, nivelul trei este legat de competentele de leadership pe care le ai. Si eu si ceilalti manageri lucram permanent pentru a ne dezvolta aceste niveluri. In nucleul meu, se afla cele trei elemente mentionate si caut sa imi perfectionez permanent si celelalte competente. Ceilalti manageri din echipa mea fac acelasi lucru, iar una dintre preocuparile mele esentiale ca lider de companie este sa gasesc modalitatile – fie in interiorul organizatiei, fie prin atragerea unor resurse externe (firmele de consultanta specializate) – care sa ne permita sa ne dezvoltam aceste competente.

Ce v-ar placea sa se spuna despre dv. in firma?

Mi-ar placea sa se spuna despre mine ca sunt un om de incredere, pe care te poti bizui la nevoie. Si, normal, ca fiecare dintre noi, mi-ar placea sa stiu ca sunt respectat. Atata timp cat se si intampla, sunt multumit.

Ce tip de personalitate aveti: sunteti expansiv sau rezervat?

Intr-o astfel de pozitie trebuie sa iti cenzurezi pornirile emotionale. Cu cat faci mai bine acest lucru, cu atat calitatea ta de lider e mai buna. Oamenii accepta mai usor directia, viziunea ta. Viziunea – poti sa ti-o impui direct sau poti incerca sa le-o "vinzi" oamenilor. De asemenea, poti cauta sa-i convingi de necesitatea unei schimbari. Eu incerc sa utilizez o combinatie a acestor moduri de conducere.

Cum v-a influentat perioada cand ati lucrat in sediul regional din Viena?

E o diferenta mare intre stilul de management occidental si cel pur romanesc. Cel occidental se bazeaza pe probitate, pe corectitudine, excelenta in executie si responsabilitate. Stilul romanesc se bazeaza mai degraba pe minima rezistenta, suficienta si uniformitate. Dupa Revolutie, in afara de expati, a aparut o pleiada de lideri educati care au schimbat profund si stilul romanesc. Datorita acestor influente si datorita dezvoltarii aptitudinilor de tip soft care ne lipseau in trecut, cand eram foarte buni doar pe directia analitica, cred ca si stilul romanesc a inceput sa se apropie de cel occidental. Ceea ce m-a marcat in cei cinci ani petrecuti in structurile regionale a fost tocmai imbratisarea unora dintre aceste elemente ale stilului de management occidental. Chiar am avut probleme cand m-am intors in Romania, pentru ca a fost nevoie de o perioada de adaptare si din partea mea si din partea organizatiei, de o imbinare intre cele doua stiluri. Cu timpul, fiecare parte a facut pasii necesari pentru a ne intalni la mijloc.

Ce ar fi interesant de evocat din experienta respectiva?

Aspectul multicultural. IBM CEMA, cum se numea organizatia, acoperea un teritoriu care incepe in Austria, Elvetia, Polonia si se termina in Pakistan, trecand prin Africa si Orientul Mijlociu, o diversitate de culturi. Am avut posibilitatea ca vreme de cativa ani sa calatoresc prin aceste tari si sa le inteleg cultura, diversele stiluri de management. Experienta aceasta m-a ajutat foarte mult in a-mi ajusta propriul stil de conducere si poate si eficienta.

Care au fost acele calitati personale care v-au propulsat in functia pe care o detineti astazi?

Poate tenacitatea in atingerea unui obiectiv si, poate, impactul angajamentului in realizarea lui. Expunerea internationala, multiculturala, a ajutat si ea.

Care a fost cea mai indrazneata decizie pe care ati luat-o de cand va aflati in functie?

Aceea de a mentine un ritm de crestere accelerat pe parcursul ultimilor trei ani, in ciuda unor posibile riscuri de supraincalzire a organizatiei, in pofida unei inerente rezistente la schimbare, din interior. Am mentinut acest ritm constant de crestere si mi-ar placea sa il continuam si in momentul in care lucrurile vor reveni la normal.

Cum pot face tehnologiile o planeta mai inteligenta?

Solutiile si tehnologiile IBM ocupa o sfera larga in domenii de interes major in contextul global actual. Daca ne gandim doar la problemele legate de reabilitarea sistemului de educatie, de imbunatatirea sistemului sanitar, de economisirea si gasirea de surse reutilizabile de energie, de rezolvarea problemelor de trafic in marile orase, de gasirea unor solutii pentru recolte mai rezistente, continuand cu urmarirea trasabilitatii produselor pe lantul alimentar – toate sunt probleme actuale ale omenirii. Ceea ce constatam este ca infrastructurile fizice si globale se unesc. Instrumentarea data de senzorii si dispozitivele atasate fiecarui proces, fie ca este natural, fie ca e creat de oameni, cuplata cu interconectarea permisa de Internet conduc la gasirea unor solutii inteligente pentru rezolvarea problemelor mentionate. Solutii inteligente care implica utilizarea de resurse de calcul performante, care pot sa transforme muntii de date primiti de la acesti senzori, de la aceste dispozitive, prin interconectare, in inteligenta.

Ce inseamna sustenabilitate in acceptiunea IBM?

Ne referim la solutii complete care sprijina economia si societatea. Ne referim la orase sustenabile, la agricultura sustenabila, la cladiri si tehnologii "verzi", la solutii de consultanta, care ofera posibilitatea alegerii unor modele de business si strategii sustenabile de catre companii. Ne referim la sustenabilitatea unui model de firma integrata la nivel global, cum este IBM in acest moment.

Ce masuri pot fi luate pentru a face fata recesiunii?

Luna martie a fost prima in care am inregistrat un recul dictat de declinul actual economic si financiar. Cu toate acestea, noi credem ca e necesar sa se continue investitiile in economie, in infrastructura, in toate zonele cu probleme. E nevoie sa se acorde facilitati si stimulente intreprinderilor mici si mijlocii pentru ca ele reprezinta motorul de crestere economica, in special al unei tari emergente. Parte a suportului pe care il acordam administratiei guvernamentale este acest dialog permanent prin care cautam sa clarficam problemele si sa determinam trecerea de actiune din partea oficialitatilor. Spre exemplu, in conditiile in care investitia straina directa e departe de ce a fost in anii anteriori, in conditiile in care motoarele economiei lucreaza la o turatie redusa si nu pot alimenta bugetul de stat, in conditiile in care afluxul monetar provenit de la romanii plecati la munca in strainatate s-a diminuat, nu ne raman multe de facut. Solutia ramasa este sa punem pe masa stimulente pentru firmele dispuse sa investeasca pentru crearea de forta de munca. Avem un sistem educational analitic si foarte bun, avem absolventi foarte buni in tehnologie. Exista multe firme care vor sa investeasca. Printre criteriile de selectie, atunci cand aleg sa investeasca intr-o tara sau alta, se numara si costul fortei de munca. Noua ne lipseste elementul de marketing pe care alte tari il speculeaza foarte bine: acordarea de catre stat a unor facilitati si stimulente. Aceste firme creeaza locuri de munca, exporta si transfera know-how in Romania. Guvernul ar trebui sa le acorde facilitati tocmai pentru a utiliza forta de munca si gandirea romaneasca drept un element generator de plusvaloare.

Dar cum poate inteligenta romaneasca sa isi atraga un avantaj competitiv fata de alte natiuni la fel de inteligente?

Ma uit la exemplul IBM. Fiind o firma integrata la nivel global, si-a dezvoltat centre de excelenta si de livrare de servicii in peste 80 de locatii. Totusi, centrul din Romania este unic in Europa pe aceasta zona. IBM mai are astfel de centre, care avanseaza foarte rapid si in Vietnam, in India, in China, in Brazilia… Toate sunt tari emergente, cu potential uman. Inteligenta romaneasca este recunoscuta. Dar una este sa creezi un cap de pod si alta este sa construiesti in jurul capului de pod si sa cresti cum se creste in India, China sau Vietnam. Normal ca depinde si de marimea populatiei. Inteligenta romaneasca este competitiva si in multe situatii este preferata inteligentei care vine din zona asiatica, mai ales atunci cand e vorba sa fie utilizata chiar de catre firmele europene. Aspectul cultural, al limbilor straine vorbite este in avantajul nostru. Avem si avantajul near shore, al apropierii: ne aflam la o ora, doua distanta fata de principalele capitale europene. Dar conteaza foarte mult marketingul pe care il facem in atragerea firmelor globale si nu neaparat doar din IT. Pe langa resursele naturale ale tarii, aflate in scadere, materia cenusie este unicul avantaj pe care il putem utiliza cu succes.

Exista masuri pe care le pot lua managerii companiilor locale pentru cresterea productivitatii?

Cresterea productivitatii nu se poate face decat prin utilizarea inovarii in proiectarea modelului de afaceri sau prin interconectarea proceselor interne ale unei firme cu cele ale lantului de furnizori si clienti. Prin automatizarea si eficientizarea proceselor interne, utilizarea de instrumente performante pentru luarea de decizii sau pentru evaluarea de risc. La aceasta se adauga continua dezvoltare si educare a talentului uman, empowermentul pe care il pui in practica. E foarte simplu sa iti spui ca scazi cheltuielile si sa cresti cifra de afaceri ca sa cresti productivitatea. Dar elementele enumerate de mine sunt cele de baza, esentiale, la care daca se lucreaza corect iti aduc implicit imbunatatirea productivitatii.

Pot managerii sa creasca adaptabilitatea companiei si sa reduca o parte din costurile operationale acum, cand lucrurile merg prost?

Adaptarea la un mediu economic aflat intr-o spirala descendenta continua este dificil de realizat si nu cred ca s-a inventat inca un vaccin pentru astfel de situatii. Vedem asta uitandu-ne la situatia globala, inca se fac tatonari. Esentiala este reevaluarea modului in care se fac lucrurile intr-o organizatie. Si aici poti sa pleci de la proiectarea, de la dezvoltarea unui produs atunci cand il lansezi, de la studierea atenta a clientilor pe care ii ai, astfel incat sa constati tendintele. Pentru ca tendintele si comportamentul de cumparare al clientilor se schimba. Alaturi de instrumentele perfectionate de evaluare a riscului, de sistemele decizionale, toate acestea te pot ajuta sa te adaptezi mai usor la o situatie in continua schimbare. Te pot face sa fii mai flexibil, mai rapid. Sa fim insa realisti: gradul de schimbare si rapiditatea cu care se petrece este mult mai accelerat decat tot ce am intalnit noi pana acum. Paradoxal este ca se impune sa investesti in acest moment dificil pentru a putea sa devii mai flexibil.

Cum arata viitorul din perspectiva consumatorului de tehnologie?

Aici vestea este buna. Atat din punctul de vedere al consumatorului individual, cat si al celui corporatist, viitorul arata bine. Firmele vor continua sa inoveze si sa produca valoare pentru a dobandi avantajul competitiv de care au atata nevoie. Modul in care IBM vede evolutia tehnologiei in urmatorii cinci ani poate fi rezumat astfel: vom avea tehnologie solara eficienta energetic incorporata in asfalt, in cladiri, in imbracamintea pe care o purtam, in masini, in usi, in ferestre, peste tot. Sa va dau cateva exemple. Vom merge pe strada cu telefonul mobil in mana si vom vedea o reclama. Daca ne va placea costumul din reclama, cu ajutorul telefonului vom putea scana un cod de pe reclama respectiva, iar pe ecranul telefonului se vor afisa toate informatiile referitoare la achizitionarea produsului. Daca vom dori, vom putea face deja comanda. Vom intra intr-un magazin si inteligenta inglobata in magazinul respectiv va sti ca suntem acolo. Preferintele si gusturile noastre vor fi deja cunoscute, iar reclamele afisate vor fi personalizate pentru noi. Aceeasi inteligenta artificiala ne va ajuta sa facem cumparaturile dorite in acel magazin. Daca vom avea nevoie sa apelam la medic, consultatia va decurge cu o mare usurinta. Medicul va avea la dispozitie un fisier electronic cu un "avatar" care ne reprezinta si va apasa pe portiuni ale acelui avatar pentru a vizualiza orice parte din corpul nostru, pentru a sugera un tratament adecvat. Posibilitatile de diagnosticare in viitor vor fi cu totul altele decat ne imaginam astazi. De asemenea, vom putea stoca si inregistra fiecare eveniment care ni se pare important din viata, urmand ca oricand sa putem reveni pentru a rememora acel eveniment (video sau audio).

Sunteti mai degraba idealist sau realist?

E foarte greu sa iti permiti sa fii idealist intr-o astfel de pozitie. Poate numai in contextul in care este necesar sa impui anumite standarde dincolo de posibilitatile actuale. Daca a acorda incredere unei persoane in intentiile sale poate parea un act de idealism, atunci da, sunt. Dar prefer, pe cat posibil, sa fiu realist pentru ca traim intr-o lume reala, puternic influentata de actiunile noastre. Sigur, mai exista Second Life. E un joc interesant, ba mai mult decat un joc, un concept pe care IBM il sprijina prin tehnologie. Acolo, oricine isi permite sa fie oricat de idealist doreste.

Ce intamplari au facut din dumneavostra persoana care sunteti astazi?

Am convingerea ca profesionalismul si adevarul ies la iveala, in cele din urma. La aceasta se adauga experienta educationala si profesionala timpurie pe care am avut-o dupa 1989, posibilitatea de a trai, invata si profesa in cultura occidentala, intr-un spatiu multicultural. Toate m-au ajutat ca, imediat ce s-au schimbat conditiile in Romania, sa ma adaptez si sa capat acele abilitati soft care noua, ca romani, ne lipseau.

V-a dat cineva un imbold, a fost cineva care v-a trasat traiectoria?

Eu am terminat facultatea in 1985 si am avut cativa ani in care am lucrat in cercetare. Nu stiu care ar fi fost traiectoria mea daca lucrurile ar fi ramas ca inainte de 1989. Doar dupa aceea mi-am putut descoperi acea parte a personalitatii, acea capabilitate care mi-a permis sa avansez. Am facut asta prin staruinta, prin determinare, prin incapatanare, pas cu pas. In IBM Romania, am inceput sa lucrez de la nivelul cel mai de jos, ca reprezentat de vanzari si inginer in zona tehnica, urcand treapta cu treapta, pana la pozitia actuala.

Care este punctul dv. de echilibru in momentele dificile?

Credinta ca adevarul si performanta nu stau ascunse. Speranta perpetuua.

MIHAI TUDOR

Nascut la Craiova, 2 noiembrie 1960

Director General, IBM Romania

STUDII:

• Facultatea de Electrotehnica Craiova, promotia 1985
• Certificat de studii in management pentru afaceri, Swinburne University of Technology, Melbourne, Australia (1993)
• MBA la OUBS (Open University Business School), Marea Britanie (2002)

PREZENTA PROFESIONALA:

• din 1 iul. 2006 – Country General Manager IBM Romania
• ian. 2006 – iul. 2006 – Director de vanzari in cadrul diviziei Systems Technology Group a IBM, Europa Centrala si de Est, Orientul Mijlociu si Africa (IBM CEMA)
• oct. 2001 – dec. 2005, responsabilitati regionale pe linie de afaceri pentru IBM CEMA (Europa Centrala, Orientul Mijlociu si Africa) IBM Europa Centrala si de Est in Viena, iar ulterior pentru IBM CEMAAS (Europa Centrala, Orientul Mijlociu si Africa, Austria si Elvetia)
• ian. 1998 – oct. 2001, Sales Manager IBM Ro
• 1994-1995, reprezentant de vanzari pentru segmentul guv./public in Romanian Business Systems
• 1996-1997, director de vanzari pentru segmentele verticale (Industry Solutions Units – ISUs) in cadrul IBM Ro
• 1993 – dec. 1993 in fabrica de productie/asamblare calculatoare IBM din Wangaratta, Australia, ca parte a unui program australian de educatie pentru manageri din tarile Europei Centrale si de Est (APTEA)
• Dupa absolvirea facultatii, Mihai Tudor a lucrat la Intreprinderea de Avioane din Bacau si la Institutul de Cercetari in Componente Electronice (ICCE-EMCO) in Bucuresti.

ALTELE:

• Membru in Consiliul Director al American Chamber of Commerce in Romania