Cum să faci din anul acesta cel mai bun de până acum

În pofida reducerii cu 25 la sută a salariilor din sectorul public şi a creşterii TVA cu 5 puncte procentuale în 2010, România evitase genul de violenţe care au afectat Grecia şi alte state europene îndatorate. Ba chiar încheia anul 2011 cu o uşoară creştere economică, cu un deficit financiar înscris în limitele angajamentelor guvernamentale, într-un climat de linişte şi de stabilitate economică. Nimic nu prevestea furia mocnită care a ieşit la suprafaţă la jumătatea lunii ianuarie, odată cu protestele de stradă al căror trigger a fost proiectul de lege a sănătăţii şi demisia medicului Raed Arafat. În acest context cu totul şi cu totul neaşteptat, mai speră cineva ca Anul Dragonului să fie mai bun decât 2011 şi dacă da, care sunt considerentele?

Discuţia, pornită de la oportunităţile de business pentru România, îl inspiră pe Marius Perşinaru, vicepreşedinte Channels Operations – Xerox Developing Markets, mai mult decât ceea ce se întâmplă economic în zona Euro. De altfel, Perşinaru nu crede că sunt mulţi oameni în stare să prezică cât de cât ce o să se întâmple. El identifică oportunităţi de afaceri pe trei direcţii:

1. Investiţiile în infrastructură în zonele în dezvoltare, printre care se numără şi Europa de Est. Aici include şi segmentul IT&C, unde România are de recuperat destul de serios faţă de vecinii din Vest, şi acest lucru reprezintă o oportunitate serioasă de afaceri de care este necesar să ţinem seama.

2. Un alt segment la care avem de recuperat este piaţa internă de consum. Ieşirea din criza actuală poate veni dintr-o economie bazată pe o piaţă domestică în creştere, cum ne arată exemplul Indiei sau al Braziliei. „Potenţial există, doar că suntem pe unul dintre ultimele locuri. În jos, nici nu ar mai fi loc!“ Pentru aceasta este nevoie de o abordare strategică, pe termen mediu-lung, iar situaţia politică actuală nu este foarte prielnică.

3. Exportul – care este logic să ajute –, însă iarăşi, nu în lipsa unei strategii economice integrate. „Nu se prea văd atuurile noastre pentru export. Sigur că exportăm şi acum câte ceva, însă ne bazăm doar pe iniţativele singulare ale unor antreprenori vizionari care au descoperit niste nişe şi se luptă să le acopere.“

Strategiile în schimbare ale companiilor sunt determinate în primul rând de competiţia crescută, de presiunea mare a preţurilor la bunurile de consum, de migraţia înspre servicii în zona de „business to business“. „Conceptul de «cloud» ilustrează cel mai bine tendinţele: ne permite să ne concentrăm pe direcţiile principale ale afacerii şi să eliberăm resurse altfel blocate în activităţi laterale.“ În al doilea rând, s-a instalat temerea ca România să îşi piardă atractivitatea pentru investitorii interni sau externi. Concentrarea strategiilor macoreconomice exclusiv pe creşterea exporturilor nu ne dă decât şansa forţei de muncă ieftine în UE, ceea ce reprezintă un avantaj de relativ scurtă durată. Alternativa ar fi să utilizăm oportunitatea dată de faptul că suntem printre ţările din UE cu cea mai mare populaţie, dar cu un consum intern mic. Strategiile economice orientate spre creşterea pieţei interne ar putea asigura potenţialul necesar atragerii de capital, creării de noi locuri de muncă, afaceri etc.

Iată şi punctele-cheie faţă de care Marius Perşinaru recomandă managerilor o atenţie crescută:

1. Revizitaţi-vă strategiile! Criza a schimbat modul în care reacţionează piaţa, deci trebuie schimbate regulile jocului. Creaţi reguli noi şi implementaţi-le rapid. Viteza de reacţie e vitală.

2. Motivaţi-vă angajaţii valoroşi! Asiguraţi-vă că aveţi organizaţii cu o cultură care valorizează iniţiativa, performanţa. Asiguraţi-vă că aveţi în bugetele de criză elemente care să permită ţinerea sub control a nivelului intern de motivaţie.

3.Urmăriţi strâns nivelul experienţelor livrate clienţilor, în aşa fel încât să vă fie mai uşor (ieftin) să vă ţineţi aproape clienţii curenţi şi să investiţi în cei noi!

Perspective pentru 2012

Daniel Anghel, Liderul Departamentului de impozite şi taxe indirecte al PwC România

Daniel Anghel, Partener, şeful departamentului de impozite şi taxe indirecte al PwC România consideră că mediul de afaceri aşteaptă în acest an o soluţie durabilă pentru criza datoriilor suverane la nivel european. Soluţia presupune atât asigurarea unei finanţări confortabile pentru statele membre care se confruntă în prezent cu o creştere alarmantă a costului finanţării deficitului public (prin suplimentarea fondurilor Mecanismului european pentru stabilitate financiară, spre exemplu), cât şi anunţarea de măsuri concrete şi credibile de reducere a deficitului public. În acest sens, se doreşte adoptarea de către statele membre a regulii nedepăşirii deficitului structural cu mai mult de 0,5% din PIB, ceea ce, în opinia sa, ar da un plus de încredere investitorilor că statele europene sunt angajate ferm pe calea reducerii deficitelor publice.

„În cazul în care liderii politici europeni vor conveni un plan de salvare credibil şi comprehensiv, costul finanţărilor, atât pentru sectorul public, cât şi pentru cel privat, va scădea, ceea ce va ajuta la redresarea economică. În caz contrar, am putea asista la un adevărat «credit crunch», care să afecteze statele cele mai dependente de finanţările externe, printre care şi România.“

Este evident însă că doar adoptarea de măsuri de austeritate nu va readuce creşterea economică. Este nevoie şi de măsuri de stimulare a economiei, de creştere a competitivităţii, precum şi de măsuri de simplificare şi reducere a barierelor administrative. Va fi nevoie de reforme structurale care să facă Piaţa comună o piaţă mai competitivă.

Din punct de vedere fiscal, este de dorit ca propunerile mediului de afaceri, comunicate Comisiei Europene şi de către PwC în cadrul mecanismului de consultare pe marginea noii directive privind TVA, să fie luate în considerare şi să fie incluse în textul acesteia.

Ce perspective are România?

Daniel Anghel observă că perspectivele economice ale României în acest an depind în mod fundamental de evoluţia generală europeană. Ca stat membru al UE, România va fi afectată de toate schimbările legislative implementate la nivel comunitar care vor fi mai devreme sau mai târziu transpuse în legislaţia naţională. De asemenea, fluxurile de finanţare şi de investiţii care vor intra în ţară în acest an vor depinde de turnura pe care o va lua chestiunea datoriilor suverane. „În cazul în care liderii politici europeni vor conveni un plan de salvare credibil şi comprehensiv, costul finanţărilor, atât pentru sectorul public, cât şi pentru cel privat, va scădea, ceea ce va ajuta la redresarea economică. În caz contrar, am putea asista la un adevărat «credit crunch», care să afecteze statele cele mai dependente de finanţările externe, printre care şi România.“

2012, an electoral

Exprimarea anumitor temeri cu privire la menţinerea disciplinei fiscale în preajma alegerilor este, într-o oarecare măsură, justificată, tentaţii existând atât pe plan naţional, cât şi local. Ţinând cont însă de ultimele declaraţii ale oficialilor români, precum şi de monitorizarea FMI, putem spera că nu vor exista derapaje ale politicilor bugetare ca urmare a anului electoral. În ceea ce priveşte schimbările de politici economice pe care alegerile le-ar putea aduce, consultantul PwC apreciază că situaţia externă tensionată, precum şi rigorile acordului cu FMI vor da autorităţilor române puţin spaţiu de manevră în ceea ce priveşte politica economică şi fiscală. „Ar fi de dorit ca, în ciuda anului electoral, să fie menţinută stabilitatea politică şi pacea socială, elemente indispensabile creşterii economice.“

Investiţii şi fonduri europene

Uşoara redresare economică de anul trecut se datorează în principal menţinerii unei traiectorii pozitive în ceea ce priveşte exporturile, cât şi a unui an agricol foarte bun. Pentru 2012, atât perspectivele exporturilor, cât şi ale agriculturii nu par la fel de bune, pentru că este foarte posibil ca „principalii noştri parteneri comerciali din Uniunea Europeană (Germania, Italia, Franţa) să înregistreze creşteri economice foarte lente sau chiar să reintre în recesiune, ceea ce va diminua apetitul pentru achiziţii în celelalte state membre. Iar în ceea ce priveşte agricultura, seceta prelungită din ultimele luni se va resimţi în recolta viitoare“.

Resursele de creştere economică ar trebui să vină în principal din zona investiţiilor, inclusiv a investiţiilor publice, şi dintr-un grad mai ridicat de absorbţie a fondurilor europene.

Profesioniştii

Faptul că o serie de state membre ale UE au eliminat restricţiile pe piaţa muncii pentru muncitorii români este, în opinia lui Daniel Anghel, un lucru îmbucurător. „Nu ne aşteptăm la un exod al muncitorilor români către aceste state. Există deja în Italia şi Spania un număr foarte important de muncitori români, iar ambele state se confruntă cu situaţii economice dificile, nivelul şomajului fiind foarte ridicat, îndeosebi în Spania. Prin urmare, este greu de crezut că în 2012 vom vedea un număr mai mare de muncitori români plecaţi la muncă în străinătate.“

Nu la fel stau lucrurile şi pentru categoriile de profesionişti înalt calificaţi (specialişti IT, medici, cercetători, asistente medicale etc.). Atraşi de salariile ridicate aceştia vor fi în continuare tentaţi de a se reloca în vestul Europei, ceea ce a ar putea avea consecinţe pentru piaţa locală, respectiv, creşterea în continuare a salariilor acestor categorii de personal peste rata medie de creştere salarială din România sau o regândire radicală a salarizării în sectorul medical.

Profilul învingătorului

Pentru companiile mici şi mijlocii, prioritară rămâne găsirea unei nişe încă neacoperite pe piaţa din România sau oferirea unor servicii similare la preţuri mai bune sau la o calitate mai înaltă. Aceasta este formula prin care antreprenorii locali pot concura cu succes companiile multinaţionale.

De curând, PwC România a lansat o carte de strategie de management intitulată „Formule de succes pentru următorul deceniu“. Ideea centrală a cărţii este că antreprenorii de orice dimensiune pot concura cu marile corporaţii multinaţionale dacă îşi definesc foarte bine aria de competenţă şi vor înţelege că o creştere organică nu mai este suficientă pentru a garanta succesul pe termen lung în condiţiile procesului de concentrare economică dintr-o anumită industrie. Viitorii învingători nu mai sunt doar companiile de mari dimensiuni, ci toate acele companii care dezvoltă, în domeniul lor de activitate, „profilul învingătorului“.

O viziune pe termen lung

Dinu Bumbăcea, Management Consulting Partner, KPMG

Economia românească este în mare măsură dependentă de situaţia economică a ţărilor cu care derulăm afaceri, întrucât piaţa internă este insuficientă pentru a genera bunăstare pe termen lung. Situaţia economică dificilă şi prelungită din Grecia, Ungaria, Spania, Portugalia, Irlanda etc. nu are cum să nu afecteze spaţiul Euro şi este foarte greu de crezut că situaţia actuală se va schimba fundamental pe termen foarte scurt. Din păcate România a fost şi va rămâne afectată negativ de situaţia economică din zona Euro, dar şi din cea globală, iar cel mai mare semn de întrebare rămâne cel legat de măsurile care vor fi implementate pentru a proteja moneda europeană şi de eventuala permitere a unor state din zona Euro să revină la monedele naţionale.

Dinu Bumbăcea, Management Consulting Partner, KPMG, precizează că cele două direcţii care vor contribui la un mediu economic sănătos într-o perioadă şi aşa destul de tumultuoasă sunt creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene şi eficientizarea cheltuielilor în sectorul public. Dar care sunt acele sectoare sau nişe care pot produce la preţuri competitive? Din ce în ce mai multe companii din România fac parte din lanţuri globale de producţie sau servicii (industria auto, mobila, servicii HR, IT şi financiare externalizate etc.) şi avem exemple multiple de companii multinaţionale care şi-au relocat centrele de producţie sau de servicii în România. Decizia de relocare a fost influenţată în mod evident şi de forţa de muncă mai ieftină din România. Esenţial ar fi să menţinem un raport optim între preţ şi calitatea resurselor, întrucât se vor găsi întotdeauna ţări în care costul forţei de muncă să fie mai mic decât în România. Iar cel mai recent exemplu este „modalitatea prin care grupul Renault a decis să stimuleze competiţia internă prin deschiderea unei noi fabrici în Maroc“.

România este un jucător mic pe o piaţă globală aflată în dificultate economică prelungită. Prin urmare, reducerea costurilor de achiziţie reprezintă o prioritate pentru orice cumpărător, iar creşterea eficienţei procesului de producţie este o condiţie esenţială pentru asigurarea competitivităţii. „Acest lucru depinde de măsura în care eficienţa muncii poate fi sporită fără investiţii semnificative în tehnologie sau sisteme. Pe de altă parte, reducerea semnificativă sau completă a investiţiilor afectează pe termen lung şansele companiilor din România de a deveni jucători competitivi.“

Cum ar putea avea succes micile afaceri în condiţiile în care piaţa este controlată de interese clientelare şi dominată de puternicele companii multinaţionale, trusturi, holdinguri etc.? Bumbăcea susţine că nişe specializate, potrivite micilor afaceri, vor exista întotdeauna, şi că avem exemple multiple de IMMuri care au un cuvânt de spus în segmentul în care operează. Dezvoltarea lor ar trebui văzută într-un cadru mai larg, care să includă şi un set de măsuri de stimulare a acestui segment. „Crearea de parcuri industriale sau tehnologice, stimularea inovaţiei, precum şi măsurile pentru creşterea atractivităţii unor poziţii pentru care, în mod tradiţional, a existat un exod al specialiştilor către Vest“ sunt doar câteva măsuri stimulative.

Partenerul KPMG nu crede în exodul masiv al forţei de muncă specializate din România către ţările UE pentru că şi acestea sunt afectate, la rândul lor, într-o măsură mai mare sau mai mică de criza economică, iar frenezia angajărilor s-a redus semnificativ. Necunoaşterea limbii vorbite în ţara de destinaţie poate rămâne o barieră de netrecut, întrucât pentru majoritatea posturilor specializate din Italia sau Cehia, unde restricţiile privind angajarea cetăţenilor români s-au ridicat, rămâne cerinţa cunoaşterii limbii locale.

Din punctul său de vedere, viziunea pe termen lung este esenţială în perioada de stagnare sau scădere economică. „Creşterea profitabilităţii fără creşterea eficienţei proceselor de business nu poate genera plus valoare pe termen lung.“ Din păcate, în opinia sa, reacţiile din perioada de criză au fost de multe ori pripite, şi au constat în reduceri de costuri fără încercarea de a îmbunătăţi eficienţa proceselor de business interne. Însă reducerea personalului fără o analiză atentă a proceselor şi a gradului de încărcare, eliminarea investiţiilor de capital, care ar contribui la îmbunătăţirea eficienţei interne (tehnologie şi sisteme), creează disfuncţii semnificative în companii.

Dar cum gena optimismului face parte din ADN-ul oricărui consultant, din punctul său de vedere, direcţia strategică de urmat în 2012 este o creştere a eficienţei proceselor de business, atât în sectorul public, cât şi în cel privat.

„Din motive bine ştiute, alegerile generale sunt întotdeauna un moment de «diversiune». 2012 este anul care va fi proaspăt în mintea electoratului, iar măsurile care vor stimula creşterea economică vor fi bine percepute de populaţie.“

Value for money

Marius Ghenea, Business Angel

În măsura în care acordul fiscal European prinde contur în prima parte a anului 2012, am putea vedea un impact pozitiv cu privire la euro şi la pieţele europene. Uniunea Europeană a venit, ce e drept în al doisprezecelea ceas, cu un set de măsuri care pot fi decisive pentru stoparea îndatorării excesive a zonei euro, dar ele trebuie confirmate de ţările semnatare, ceea ce nu reprezintă un proces simplu.

Mai multe investiţii străine

În condiţiile în care are una dintre cele mai scăzute datorii din Uniune raportat la PIB, România are o poziţie privilegiată, aşa încât poate beneficia de noile măsuri. S-a propus, de exemplu, ca ţările cu datorii foarte mici să aprobe prin buget un deficit structural mai mare decât cel din acord, de 0,5% din PIB. Aceasta ar da şansa României să fie una dintre puţinele ţări din UE care să continuie creşterea economică în 2012, deşi este condiţionată şi de nivelul cererii din ţările mari ale Uniunii. În condiţii de stabilitate macroeconomică şi financiară, precum şi de randamente mai bune, România ar putea atrage mai multe investiţii străine decât alte ţări din regiune, devenind un pol de interes pentru investitori. Toate acestea sunt însă condiţionate şi de acţiunea guvernamentală, precum şi de situaţia politică, în condiţiile unui an electoral.

Oportunităţi de business în Balcani, Moldova sau Ucraina

Companiile româneşti ar trebui să fie atente la evoluţia pieţelor de consum din vestul Europei, de care depind semnificativ exporturile României. 2012 ar putea fi un an în care anumiţi jucători multinaţionali vor relua sau continua extinderea pe noi pieţe, ceea ce poate genera şi anumite strategii de exit pentru antreprenorii din România, prin vânzări de companii către aceste companii internaţionale. Nu în ultimul rând, în condiţiile în care este clar că piaţa din România nu va avea o creştere explozivă pe vreun segment de consum, produse sau servicii, companiile româneşti ar putea să treacă mai curajos la explorarea oportunităţilor de dezvoltare regională, prin intrarea pe anumite pieţe din zona balcanică (Bulgaria, ţări din fosta Iugoslavie), dar şi prin posibile extinderi către Est, în pieţe cum ar fi Moldova sau Ucraina. O astfel de dezvoltare ar trebui chiar susţinută prin programe de suport guvernamentale, în măsura în care ar putea genera o întărire a capitalului românesc şi o repoziţionare a Bucureştiului (şi a României) ca hub regional de afaceri.

Cele mai importante schimbări de strategie pentru companii pot lua trei direcţii: preţul produselor (cererea cât şi oferta se îndreaptă către produse value-for-money, ieftine în raport cu performanţa şi calitatea acestora), modalităţi de livrare (să fie disponibile cât mai aproape de client, fie prin comerţ online, fie prin alte metode de dezvoltare în teritoriu care să permită accesul rapid la produse) şi, nu în cele din urmă, strategiile de fidelizare a clienţilor. Toate companiile ştiu că este mult mai puţin costisitor să vinzi unor clienţi existenţi decât să câştigi unii noi, iar în 2012 vom vedea o activitate mai intensă în această direcţie. În ceea ce priveşte migrarea afacerilor sau delocalizarea acestora din zona europeană către alte zone cu costuri mai mici şi cu niveluri mai mici de reglementare, în 2012 nu vom vedea mişcări semnificative, tocmai pentru că este criză şi pentru că Uniunea este într-o situaţie complicată. În ţările mari, cel puţin Germania, Franţa, guvernele vor găsi soluţii pentru a păstra investitorii, dar este adevărat că în altele e posibil să vedem situaţii similare cu retragerea Nokia din România.

Cele mai previzibile tactici de business vizează direcţiile potrivite de creştere, pe de o parte şi asigurarea unei calităţi şi motivări superioare a resurselor umane, pe de alta. Vorbim de continuarea dezvoltării pe piaţă a companiilor aflate încă în faza de dezvoltare, dar şi de atacarea unor pieţe noi în ţară, precum şi de dezvoltări de produs sau chiar diversificări, adică de lansarea de produse noi pe pieţe noi (demografice sau geografice). Toate acestea, în condiţiile în care în activitatea curentă, multe companii se pot aştepta la o stagnare sau chiar la o scădere a afacerilor în 2012, pe fondul stagnării sau scăderii consumului. Asigurarea calităţii şi motivării superioare a resurselor umane se poate obţine punând accentul pe calitatea şi motivarea oamenilor, mai curând decât pe numărul cât mai mare de angajaţi.

Articol preluat din Revista Cariere de ianuarie. Pentru detalii legate de abonare, click aici