Cum se vede lumea din fotoliul unui General Manager

Cum v-a venit ideea de a va infiinta propria afacere, o fabrica de cosmetice?

Am deschis firma producatoare de cosmetice in 1992. Inainte de `89, eram inginer in Fabrica de Calculatoare Electronice ICE Felix unde am participat la proiectarea, realizarea si implementarea calculatorului Coral atat pe piata romaneasca, cat si in alte piete. Experienta tehnica mi-am format-o aici, dar experienta de business mi-am format-o pe pietele externe, unde am participat atat la negocierile privind acceptarea calculatoarelor Coral in acele piete, cat si la testele finale. Ideea de a infiinta o firma de produse cosmetice mi-a venit dupa anii `90. Sotia mea, care lucra in acea vreme la Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentelor si Cercetari Farmaceutice ca farmacist, se ocupa de cosmeticele care intrau pe piata romaneasca, precum si de producatorii romani care abia incepusera sa fabrice in Romania. Constatand ca am in sotia mea un foarte bun specialist si ca producatorii de pe piata romaneasca nu aveau produse de o calitate deosebita, m-am gandit sa ne facem propria firma de cosmetice. Cum nu aveam capital, ne-am decis sa imprumutam bani si sa pornim la drum.

De unde ati facut rost de capital?

Intr-o prima faza, am imprumutat cam o suta de mii de lei de la un prieten si am cumparat primele materii prime care insemnau cateva kilograme. In total, toate materiile prime cred ca nu cantareau mai mult de 50 de kilograme. Primele cutiute romanesti, care aratau groaznic, ni se pareau atunci formidabile. Aveau niste etichete facute la o imprimanta color, pe hartie, pe care le lipeam cu aracet. Faceam o sedinta de lipit etichete cu niste cunostinte, dar a doua zi 90% din ele se dezlipeau si luam munca de la capat. Aveam trei creme, realizate la Combinatul Apicol, pe care le depozitam la un prieten, intr-o pivnita de aproximativ 6 metri patrati. Oltcit-ul nostru a fost si masina de distributie, si masina de aprovizionare, si masina de vizite. Asa a inceput productia Elmiplant.

Industria calculatoarelor este o experienta de business cu totul diferita fata de cea de cosmetice. Cum ati reusit sa va adaptati unei alte industrii?

Orice inceput este greu. Si acum este mai greu, dar eu zic ca in momentul in care stii sa vinzi, poti sa vinzi orice. Eu am fost singurul angajat al firmei cam un an de zile si eram agentul comercial, mergeam in magazine si ma rugam de vanzatoare sa imi accepte si mie 2-3 creme si sa imi dea banii cand or vrea. Cam asa era sistemul. Incet, incet, am intrat in magazine, in farmacii, ne-am facut un numar de clienti, numai in Bucuresti pentru inceput. Produsul, fiind de calitate, chiar daca nu arata bine, s-a impus incet incet pe piata. In timp, am inceput sa investim si am ajuns acolo unde suntem astazi.

In momentul de fata sunteti si actionar si manager al firmei?

Da, in momentul de fata, sunt si manager si actionar al firmei. Sigur ca nu suntem numai noi – eu si sotia mea – managerii acestei firme: avem o echipa cu o pregatire deosebita, oameni care participa toti la succesele firmei. Noi coordonam aceasta activitate, dar fiecare, la randul lui, pe domeniul lui, este un om foarte pregatit, care raspunde in fata managementului.

Cati membri are echipa de management a firmei?

In momentul de fata avem aproximativ sase manageri- directorul tehnic, directorul de calitate, directorul de marketing, directorul de vanzari, directorul de cercetare, directorul comercial. Nu avem director de resurse umane inca, vom avea probabil in curand.

Neavand un departament specializat de resurse umane, in momentul in care aveti nevoie de oameni noi, cum procedati pentru a-i atrage in echipa dv.?

In momentul in care vrem sa angajam, in special atunci cand este vorba despre pozitiile de varf din cadrul companiei, dam un anunt, dupa care colectivul de management selecteaza candidatii, ii testeaza. O firma de resurse umane poate ca este capabila sa faca o alegere mai buna decat noi, insa exista doua aspecte: folosirea unei astfel de firme presupune costuri foarte mari, si, in plus, candidatii selectati de noi sunt alesi conform nevoilor interne ale companiei, iar o firma de resurse umane este mai greu sa actioneze atat de tintit. Deocamdata avem alte prioritati in investitii, am inaugurat de curand fabrica noua, vrem sa ne dezvoltam in special in partea de productie si cercetare, cu realizarea de produse noi.

Ce diferenta credeti ca exista intre un General Manager angajat si unul care este si actionar in acelasi timp?

Exista diferente, nu stiu care este cea mai buna varianta. Faptul ca sunt actionar si sunt in acelasi timp si manager prezinta niste avantaje. In primul rand, poti sti mai bine decat un manager angajat care sunt resursele firmei si care sunt strategiile de dezvoltare, poti face o analiza mai competenta decat un manager angajat, care poate spune tot timpul: "da-mi, da-mi, ca voi face", dar uneori nu face nimic. Eu stiu posibilitatile firmei, stiu prioritatile ei. Avantajele managerului angajat sunt: el are o detasare completa fata de partea de investitii, are doar un buget pe care il foloseste si poate pleca oricand in alta parte, responsabilitatea sa este mai mica. E greu de spus cum e mai bine. In momentul in care firma va ajunge la un nivel de dezvoltare pe care noi nu il vom mai putea controla, evident ca vom angaja un manager, dar supervizarea lui, in orice companie mare, se face de catre actionari, carora li se prezinta permanent rapoarte cu rezultatele.

In calitate de General Manager al firmei, care sunt activitatile pe care le coordonati?

Eu ma ocup de partea tehnica a firmei, in sensul ca eu cunosc cel mai bine utilajele, noile tehnologii din domeniul cosmeticelor, necesitatea implementarii unor astfel de noi tehnologii in viitor, dar coordonez si activitatea de vanzari. Sotia mea supervizeaza partea de cercetare – proiectare de produse noi si partea de productie efectiva a cosmeticelor.

Aveti o strategie generala, continua sau va ghidati dupa prioritati?

Avem o strategie pe un termen de cel putin un an privind realizarea de produse noi si o strategie pe doi ani privind investitiile in utilaje si tehnologie noua. In plus, exista sedintele importante, care au loc o data pe saptamana sau pe luna. Nevoile curente ale fiecarei echipe apar insa in fiecare zi si de aceea am discutii cu responsabilul de vanzari si chiar cu agentul de vanzari zilnic, pentru ca fiecare dintre ei are o problema de rezolvat. In partea de vanzari eu particip, singur sau insotit de un supervisor, la discutiile importante cu clientii importanti. Atunci cand este vorba de un key account- supermarket-uri, retele de supermarket-uri, clienti foarte importanti – in general, negocierile le port eu sau directorul de vanzari.

Actionati asadar si ca o punte de legatura intre departamente?

Sigur ca da. Unul dintre rolurile General Manager-ului este acela de mediere, pentru ca armonizarea intre departamente este foarte importanta. Exista probleme in care parerile sunt impartite. In aceasta companie, fiecare angajat trebuie sa isi spuna parerea despre activitatea sa si sa imbunatateasca procesul, pentru ca el stie cel mai bine care sunt impedimentele pe care le intampina si care sunt imbunatatirile pe care le poate aduce.

In momentul in care doriti sa schimbati ceva sau aveti de rezolvat o problema manageriala, apelati si la consultanti externi?

Am apelat la consultanti din Statele Unite pe probleme de tehnologie. Acestia au venit aici prin programe internationale, au stat cate o luna si au fost de un real folos. Erau persoane cu multa experienta care ne-au oferit consiliere in special in partea tehnologica.

Ce anume v-a ajutat sa va formati ca manager: studiile, experienta, cursurile de management?

Nu am facut cursuri de management. Sigur, este foarte bine sa faci asemenea cursuri. Dupa `90 insa ne-am trezit in focul unei economii libere, nestructurate. Acum, lucrurile incep sa se mai aseze. Insa experienta formata in acesti 12 ani de cand functionam a jucat un rol decisiv in formarea mea ca manager. Da, "scolit" e bine, dar "lovit cu capul de probleme" e si mai bine. In decursul timpului, am avut contact si chiar am avut angajati care au trecut prin diverse scoli de multinationale. Lipsindu-le pregatirea practica, nu au rezistat sistemului Elmiplant. Era stresant pentru ei, nu pentru ca munceau foarte mult, ci pentru ca trebuiau sa decida in lucruri importante. Si, din cite am inteles eu, in companiile in care lucrasera, decideau altii, ei doar executau.

Care au fost dificultatile cele mai mari pe care le-ati avut de infruntat in aceasta pozitie?

Sunt foarte greu de gasit oamenii implicati, care se dedica total. Oamenii sunt cea mai mare bogatie a unei companii, sunt mult mai greu de gasit decat tehnologia, care se poate cumpara. Eu am fost director general si cand eram singurul angajat, si atunci dificultatile constau in refuzul vanzatoarelor de a lua cele 2-3 creme pe care le duceam. Mai tarziu, dificultatile au fost de alta natura si bineinteles, la alta scara.

Cati angajati aveti in subordine?

Elmiplant are in momentul de fata aproximativ 70 de angajati. Formarea echipei de productie a fost realizata in doua etape: cei selectati primii au adus dupa ei cunostinte – un networking realizat la fata locului. Este foarte important pentru noi sa avem un colectiv unit.

Ce tip de manager credeti ca sunteti, autoritar sau mai degraba flexibil?

Eu consider ca sunt un tip flexibil. In primul rand, tin cont de opinia fiecarui angajat, indiferent cine este el, tin cont de perceptia externa asupra firmei, incepand de la client pana la distribuitori. Flexibilitatea iti permite sa intelegi lucrurile in profunzime, sa cunosti opinia despre produs, despre firma. Deciziile trebuie sa fie in concordanta cu opiniile angajatilor, pentru ca ei le aplica si daca nu le accepta, ele nu vor functiona. Ceea ce am decis insa, tinand cont de opiniile colectivului, trebuie sa se respecte.

Functia dv. implica multe calatorii de afaceri?

Nu calatoresc mult, pentru ca am foarte mult de lucru aici. Sigur ca in momentul in care trebuie sa merg la un targ international sa prezint produsele Elmiplant, in momentul in care trebuie sa achizitionez un utilaj, trebuie sa merg in tarile respective pentru a vedea locul unde se fabrica, performantele utilajului.

Cand aveti totusi timp liber, cum vi-l petreceti?

Timp liber am putin si atunci fac sport, joc fotbal si tenis. In acele momente, uit de problemele Elmiplant. Sportul a constituit intotdeauna unul dintre hobby-urile mele.