Dana Cortina, O alergatoare de cursa lunga
Haideti sa spulberam niste prejudecati. Cum a ajuns o femeie in fruntea unei companii auto?
Cred ca prin multa munca, tenacitate, curaj, placere si pasiune pentru job. Eu lucrasem timp de trei ani in Austria la o companie auto. Sunt de origine din Sibiu, dar traiam de multi ani in Austria. La un moment dat, m-am gandit ca mi-ar placea sa reiau legatura cu Romania si mi-am cautat un job care sa imi permita sa fac naveta cat mai des in tara. A coincis cu momentul in care am citit in ziar ca Holdingul Porsche din Austria vrea sa ajunga in Romania. Am aflat atunci si cine va fi directorul general, l-am cautat si mi-am prezentat CV-ul. Acesta a fost inceputul.
Ati fost nevoita sa schimbati ceva la dv. pentru a va armoniza cu cerintele postului?
Nu doar pentru cerintele postului. Am schimbat multe si sper sa schimb in continuare, in sensul ca am invatat foarte multe si, automat, mi s-a schimbat si perspectiva asupra vietii si asupra business-ului. Unul dintre obiectivele mele personale este sa lucrez in permanenta la mine si sa mai adaug ceva in interior.
Porsche a venit in Romania sa recruteze manageri la nivel de grup. Le-a fost usor romanilor sa se adapteze rigorilor impuse de companie?
Noi am pornit acum zece ani, extrem de modest. Am fost o mana de oameni care a inceput businessul. Incet, incet, compania s-a dezvoltat si managerii pe care ii intalniti azi sunt 100% oameni din casa. Exista o cultura de companie Porsche si o stacheta a performantei, destul de inalta. Cuiva din afara, care nu o cunoaste, si care nu este obisnuit cu un anumit nivel de performanta, nu ii este usor sa-i faca fata. Noi ne-am dorit sa aducem, sa zicem asa, sange proaspat – manageri din afara companiei, si nu doar sa-i promovam pe cei din casa – , dar s-a dovedit ca asa a fost cel mai bine. Oamenii care au crescut in casa stiu si inteleg cum merg lucrurile.
A fost nevoie ca noi, romanii, sa renuntam la un anumit tip de comportament?
Nu stiu daca a fost nevoie sa renuntam la ceva, fiindca avem foarte multe atuuri; ma gandesc la creativitatea sau la flexibilitatea noastra. Noi reusim sa trecem peste situatii grele mult mai usor decat altii si sa gasim si solutii. Ar fi pacat sa renunti la astfel de calitati. Insa ceea ce a trebuit sa facem – si subiectul nu este inchis – a fost sa fim mult mai seriosi si mult mai disciplinati. Partea asta de fun excesiv, nu isi prea are rostul. Nu trebuie sa stai peste cele opt ore de program, dar in cele opt ore trebuie sa iti faci treaba. As adauga ca e nevoie sa ne concentram pe jobul nostru si nu pe cel al vecinului. Daca acesta e jobul meu, la el sunt atent si nu ma gandesc la ce face colegul, la cum ar trebui sa isi faca el treaba. Aici mai avem de lucrat.
Exista cel putin o persoana pe care ati crescut-o sau pe care ati indrumat-o si care s-a bucurat de succes in companie sau in afara ei?
In companie sunt cativa colegi la al caror succes am contribuit si eu. Poate aceasta este satisfactia mea cea mai mare, pana la urma: oamenii in care am investit si modul in care s-au dezvoltat ei. Si nu sunt neaparat manageri, ocupa diverse pozitii. E lucrul care ma incarca cel mai tare: faptul ca eu am investit in ei energie si ca exista un return on investment.
Care sunt valorile pe care le transmiteti celorlalti?
In primul rand, respectul de sine si fata de cei din jurul tau. Asumarea responsabilitatii e cel de-al doilea aspect extrem de important pentru mine. O alta valoare care a aparut destul de des in discutiile mele cu colegii din ultimul timp este angajamentul. Trebuie sa te gandesti foarte bine daca iti place ceea ce faci. Merita sa ramai aici daca iti place ceea ce faci, le spun. Si aceasta este o intrebare foarte serioasa, pe care cei mai multi nu si-o pun. Se lasa luati de val, fara sa se gandeasca daca job-ul pe care il fac este ceea ce au visat ei dintotdeauna. Iar eu consider ca este foarte important sa faci cu pasiune ceea ce faci.
Ce e cel mai greu de facut in lucrul cu oamenii?
Cu oamenii lucrez cel mai mult si probabil ca, este partea cea mai importanta din munca mea. De multe ori ma confrunt cu un sentiment de teama, mai ales cand in fata mea sunt oameni tineri, pe care ii provoc la discutii, carora le arat si o alta perspectiva si pe care ii indemn sa gandeasca in afara sabloanelor. Simt responsabilitatea care imi revine. Le arunc o pietricica si cu ea sparg principiile sau ideile preconcepute pe care le au. Ii impulsionez sa gandeasca altfel, sa isi deschida mintea si sa priveasca jobul sau viata dintr-o alta perspectiva, pe care ei, uneori, o gasesc interesanta, ba chiar fascinanta. Dar e un joc periculos, pentru ca trebuie sa ai grija pana la capat cum ii insotesti si cum stai in spatele lor. Nu e suficient sa arunci pietricica si sa spui unui tanar: ceea ce faci tu in viata se poate si altfel, jobul tau poate fi facut altfel, priveste lucrurile altfel si apoi… sa il lasi singur. E periculos, s-ar putea sa nu se mai regaseasca in sine. De aceea, trebuie sa fiu atenta cate pietricele arunc si cat "sparg" cu ele din ceea ce aveau ei bine cristalizat in minte si daca fac lucrul acesta, ce pun la loc. N-ai voie sa lasi un gol!
Va amintiti sa fi fost martora la o incalcare flagranta a integritatii din partea cuiva?
Nu cred. Integritatea este unul dintre lucrurile pe care eu le apreciez foarte mult la firma Porsche. Este parte dintr-o cultura de companie, cu multi ani vechime. Eu le spun si colegilor mei, care nu au un alt termen de comparatie, ca nu vor gasi multe companii cu un respect pentru angajat asa cum este Porsche. Pe de alta parte, intotdeauna se vor gasi oameni care nu inteleg ce ar trebui sa faca sau cum ar trebui sa se comporte. In linii mari insa, aici totul functioneaza cum se cuvine.
In ce moment din cariera ati simtit ca aveti succes?
Stiti cum e cu succesul? Vine la foarte mult timp dupa ce tu, l-ai asteptat. Ai o strategie, o pui in practica, alegi un drum. Cand pleci, nu stii cum se va termina drumul, ce se va intampla la capatul lui. Din pacate, succesul vine dupa ce esti atat de obosit, incat nici nu prea iti mai vine sa te bucuri de el. Stiti cat de rar am eu un astfel de moment? Poate doar atunci cand un mecanic, in care nimeni n-a crezut, are intr-o zi o performanta extraordinara. Sau, cand un tanar, care a inceput la noi ca ucenic a evoluat intr-atat, incat a ajuns sa conduca singur un service. Faptul ca am gasit un astfel de om, ca i-am intuit talentul, ca i-am acordat incredere, iar el a ajuns sa confirme, eu il consider un succes. Ma incarc foarte mult din realizarile oamenilor mei. Cand vad unde a ajuns unul sau altul dintre colegi, e cea mai mare satisfactie pentru mine.
Cand eram mai tanara, succesul era un motiv de frustrare: ia uite ce idee grozava am avut si nu-i vad rezultatul… Intre timp, am invatat ca businessul acesta e pentru alergatorii de cursa lunga. In fine, daca vreti, primele dealershipuri deschise aici pot fi considerate ceva semnificativ. Faptul ca proprietarii s-au gandit sa investeasca intr-o vreme in care concurenta se intreba inca daca merita sa intre sau nu pe piata din Romania a reprezentat un succes.
E nevoie de prudenta in management?
Arta managementului este sa stii cum ii functioneaza pedalele: sa stii cat accelerezi, cat franezi. E nevoie sa apreciezi: cat ma duc, cat curaj sa am, cat sa indraznesc, cat risc sa imi asum si, pe de alta parte: unde ma opresc, unde calculez de doua ori? Cu alte cuvinte, te arunci atat cat iti permite plasa de siguranta.
Ati fost pusa in situatia de a face fata unor critici severe? Cum ati reactionat?
Prost. La inceput m-a durut tare. Stiti cum e cu feedbackul, nu toata lumea stie sa-l dea. Exista vorbe care pot sa te doara, care iti provoaca o anumita suparare.
In timp, am invatat sa dau la o parte ambalajul si sa ma gandesc foarte serios daca nu e un dram de adevar in ce mi-a spus persoana respectiva. Si sunt din ce in ce mai recunoscatoare pentru el. Primesti un feedback, poate sa te doara, dar de obicei inveti din el. Feedback is a gift, se spune, si eu cred in el.
Potrivit raportului CE pe 2008, prezenta femeilor in posturi de conducere in companii stagneaza la 33%. De ce nu reusim sa ii egalam pe barbati?
Cred ca singure ne punem bariera. Cred ca suntem singura noastra piedica. Din punctul meu de vedere, daca ti-ai propus cu adevarat sa ajungi undeva, reusesti. Si mie mi se parea, de multe ori, ca cineva ma impiedica. De fapt, ma impiedicam singura, fiindca nu aveam suficient curaj, suficienta incredere in mine, aveam anumite complexe. Eu mi le-am creat. Nu pot sa spun ca a fost altcineva de vina. Daca noi nu reusim mai mult, e vina noastra. Dar, din punctul acesta de vedere, fata de tarile Vestice, noi femeile din Romania stam bine. La noi, nu a fost niciodata atat de ciudat ca o femeie sa conduca o fabrica. In Vest, nu prea exista asa ceva. Acolo, femeile termina o facultate, se casatoresc, fac copii si raman acasa. E mai greu sa faci cariera acolo, decat aici. De vina e o problema de mentalitate: datoria femeii este sa se ocupe de familie, iar a barbatului sa se ocupe de cariera.
Care e filozofia posesorului de Porsche?
Posesorii de Porsche sunt oameni care si-au atins diverse targeturi in viata, lucruri la care tineau. Probabil ca au un business interesant, care merge bine si isi doresc sa guste viata avand o masina care le si permite lucrul acesta. Masina are un touch de legenda si e sportiva. Asa ii vad eu, ca pe niste oameni care gusta viata la maxim.
Criza financiara afecteaza increderea oamenilor. Ei vor fi din ce in ce mai putin dispusi sa imprumute bani pentru a cumpara masini. Nici bancile nu vor mai fi atat de generoase cu acordarea de credite ca pana acum. Cat de afectat va fi segmentul masinilor de lux?
Segmentul masinilor de lux va fi probabil mai putin afectat. Dar clientii vor fi mai atenti, se vor gandi mai bine inainte de a achizitiona ceva. In general, consumul are legatura cu starea de spirit si, in momentul de fata, oamenii sunt ingrijorati. Au fost falimentele bancilor de investitii din SUA, exista un sentiment negativ ca si in Europa se va intampla ceva. Probabil ca fiecare se gandeste: trebuie neaparat sa investesc intr-o masina sau mai astept putin? S-ar putea sa simtim o stagnare a businessului in momentul de fata.
Ce se va intampla daca investitia de 12 milioane de euro in complexul auto dedicat gazduirii marcilor nou intrate in portofoliu, Bentley si Lamborghini, alaturi de Audi si Porsche, nu da rezultatele asteptate?
Cand vorbesti de Porsche si de strategia concernului, lucrurile sunt bine gandite din timp. Nu ne asteptam la un succes pe termen scurt. In clipa in care pornim o investitie, suntem prevazatori. Se fac scenariile: in cel mai bun caz se va intampla asta, in cel mai rau caz se va intampla cealalta. Se fac prognoze de evolutie a pietei, a firmei, se stabileste ce se va intampla daca… Pe baza tuturor informatiilor se alcatuieste un raport care se prezinta proprietarilor, iar in clipa in care se ia decizia, acestia stau in spatele ei, o sustin. E un risc calculat. Se asteapta un return on investment intr-un numar de X ani. Se poate intampla ca rezultatele sa nu apara atat de repede cum au fost planificate, dar, fiind un business construit pe termen lung, nu intra nimeni in panica. Daca rezultatele nu vin in cel de-al cincilea an, vor veni in al saselea. Noi avem sansa sa lucram pentru o companie cu treizeci de ani de experienta in spate, un business foarte serios construit. In treizeci de ani, cu siguranta predecesorii nostri au trecut prin multe crize. Pentru aceasta firma, cum sa biruiesti o criza nu mai e un lucru necunoscut.
Care vor fi vedetele sezonului pe piata romaneasca?
Urmeaza lansarea lui Q5 care este un model asteptat la Audi, vine noul Golf la Volkswagen. Ne punem sperante ca vor fi primite bine de clienti.
Care va sunt punctele de sprijin in momentele grele? Exista vreo persoana catre care va indreptati? Vreun loc unde va refugiati?
Cu cat avansezi in cariera, cercul persoanelor cu care poti sa vorbesti despre problemele tale se reduce. Devii din ce in ce mai singur si aerul din jurul tau e din ce in ce mai rece. Am doi oameni apropiati cu care stau de vorba in momente grele. Dar eu nu am nevoie doar de partea de consiliere, sa caut solutii la ce ma framanta, e vorba si de partea sufleteasca, cand ma macina ceva si imi caut energia… si raspunsul acesta l-am gasit in cei doi copii ai mei. Cand ma duc acasa, imi dau seama ca lumea nu e facuta doar din problemele mele. Sunt si alte lucruri, mult mai importante decat problema mea din momentul respectiv.
Sunteti la Salzburg (Austria) si aveti patru ore libere. Unde le petreceti? In Gradinile Mirabell sau la shopping pe Getreidegasse?
Le combin. Deja mi s-a conturat in minte o anumita imagine, pe care v-o propun si dumneavoastra: imaginea unei paduri, toamna. In jurul Vienei se intinde Padurea Vieneza si gandul ca m-as plimba acolo, toamna, cand vremea e asa de blanda, ma incarca enorm.
Dana Cortina
Director General, Porsche Inter Auto Romania
Nascuta la Sibiu in 1967;
2 copii;
Absolventa a Institutului Politehnic Bucuresti, specializarea Masini Termice/ Motoare, in 1991;
- 1995-1998, Asistent Director General, Daewoo Motor Austria (Viena);
- 1998-2002, Manager de Proiect, Porsche Austria;
- 2002-2005, Director Executiv, Porsche Romania;
- Din 2005, Director General, Porsche Inter Auto Romania (divizia de retail a concernului).