Drumul aurului trece prin Infern – Dragos Tanase, Managing Director RMGC
A crescut la Tisau pana la patru ani, cand s-a mutat cu parintii la Focsani, unde a facut scoala generala si liceul. Isi petrecea vacantele de vara pe valea Buzaului, in gospodaria bunicilor din partea mamei, care urmau modelul traditional de existenta, cu indeletnicirile specifice vietii la tara. Cresteau animale, cultivau pamantul, aduceau lemnele pentru foc din padure. A muncit si el alaturi de bunici, de la o varsta mica. A cosit fan, a depanusat porumb, i-a ajutat in toate.
Isi lua munca in serios iar cand se plictisea, fugea in vecini, ca sa-si ajute prietenii. Cele mai frumoase amintiri din copilarie i-au ramas de atunci, din vremea in care erau trimisi cu vitele la islaz. Petreceau mult timp acolo, dar era si un prilej de joaca. Copiii alergau, isi faceau arcuri, furau porumb pe care il coceau in camp. Alteori, mergeau in padure, dupa fragi. Legatura cu natura era foarte puternica si, practic, traia in mijlocul ei. „De la bunicii mei am invatat dragostea fata de natura, pe care am pastrat-o. Stiu sa fac constructii din lemn, stiu sa fac singur vin si tuica, stiu cum se cresc animalele, stiu sa fac malai. Nu sunt un orasean care habar n-are ce inseamna sau care nu apreciaza viata in natura.”
Mai tarziu, a devenit pasionat de poezie si in liceu s-a apucat sa scrie el insusi cateva. Cu o unda de autoironie in glas, spune ca daca se intampla sa-i placa vreun poet anume, atunci si creatiile sale semanau izbitor cu ale acestuia: pasiunea pentru poemele lui Mircea Cartarescu, pe care il citea intensiv la un moment dat, l-a imboldit sa le scrie si pe ale sale intr-un stil asemanator.
Brian Tracy, autorul sau preferat in materie de dezvoltare personala si coaching, spune ca oamenii de succes au comportamente de succes. Poate ca felul in care si-a trait copilaria si adolescenta il ajuta acum pe managerul general de la Rosia Montana Gold Corporation (R.M.G.C.) sa inteleaga tipologiile si comportamentele oamenilor si felul in care functioneaza acele micro-comunitati din mediul rural. O parte din filozofia sa de viata se datoreaza influentei pe care a exercitat-o asupra sa bunicul din partea mamei, padurar.
„De multe ori, dam vina pe mediul inconjurator, pe tot ce se afla in jurul nostru pentru esecurile noastre, cand de fapt cauza este in noi. Odata ce intelegem asta, intelegem si ca instrumentele de programare a succesului propriu, asa cum se defineste el pentru fiecare, ne stau la indemana.”
Inca din liceu visa sa devina director general
Cu scoala a fost intotdeauna in relatii bune: a fost olimpic la matematica si la informatica si unul dintre putinii elevi caruia i s-a oferit bursa. Era destul de bun la IT incat sa scrie pentru liceul sau un program de analiza a rezultatelor la examene (treapta I, treapta a II-a si Bacalaureat), sau niste programe de desen tehnic prin care puteai sa faci proiectare pe calculator, cu limbajul si instrumentele existente la vremea aceea. Directorul Autobazei de transporturi din Focsani era dispus sa-i finanteze studiile la facultate, pentru ca apoi sa se intoarca acasa si sa infiinteze un centru de calcul. Insa Tanase nu voia sa fie programator, voia sa fie director general. Pe de alta parte, ca sa scape de comunism, cauta o modalitate prin care sa iasa din tara.
La Rosia Montana, se gasesc 317 tone de aur si 1.600 de tone de argint, valorand aproximativ 7,5 miliarde de dolari la un pret al aurului de 900 de dolari pe uncie. In acest proiect, statul roman are un procent de 20%, iar compania canadiana Gabriel Resources detine 80% din Rosia Montana Gold Corporation. Parteneriatul dintre statul roman si compania canadiana a fost realizat in 1997, insa proiectul este blocat din 2007, cand evaluarea acestuia a fost suspendata de catre Ministerul Mediului.
Prin forte proprii
Singura cale prin care ar fi putut sa plece din tara ar fi fost marinaria. Asa se face ca s-a dus hotarat sa se inscrie la Liceul de Marina Civila din Constanta. Insa, cineva l-a avertizat ca acela nu era un liceu de top: „Du-te inapoi la Focsani, fa o scoala buna si dupa ce termini, vii si dai la Marina militara”. Sfatul a venit exact la timp ca sa poata sa se razgandeasca si sa isi retraga dosarul. Dorul de duca a disparut odata cu revolutia din decembrie `89, cand a crezut ca am scapat de comunisti.
Dupa terminarea facultatii, a lucrat timp de sase luni la Ministerul de Finante, dupa care a reusit sa se angajeze la biroul companiei de consultanta Arthur Andersen la Bucuresti. A fost o experienta pe care o considera exceptionala pentru ca a lucrat in proiecte mari, in care a avut ocazia sa cunoasca economia romaneasca. Timp de sase luni a fost nevoit sa viziteze intreg sistemul energetic national si sa elaboreze un studiu.
A facut parte din echipa care, timp de patru luni, a analizat modelul de costuri si toata structura interna a combinatului SIDEX, in vederea privatizarii. Au reusit sa alcatuiasca atunci un plan de business pe zece ani, pe care il considera performant si acum. A participat, de asemenea, si la un studiu de fezabilitate a industriei miniere in care a avut de analizat peste 500 de mine. Toate acestea, pe langa implicarea intr-o serie de proiecte mai mici, care acopereau o gama larga de domenii.
La UPC, unde a detinut pozitia de CFO timp de sapte ani, Dragos Tanase a coordonat, incepand din 2005, integrarea operationala a doi mari operatori de cablu, UPC si Astral Telecom, care impreuna aveau 3.600 de angajati. Tanase este principalul responsabil de integrarea businessului Astral in UPC. „Nu fac altii intr-o viata cat a facut Dragos in sapte ani la UPC. Un om extraordinar de deschis la minte si un foarte bun strateg” isi aminteste despre el colega sa de la acea vreme, Raluca Milin, acum antreprenoare.
„Dragos nu e mercenar, nu e genul care sa traga un tun. Pana nu a ajuns sa creada in proiect nu a acceptat contractul cu Rosia Montana Gold Corporation” – Raluca Milin, SENSIO
Velle est posse/Daca vrei, poti
Despre functia de director general al RMGC, Dragos Tanase declara ca e rolul care il pune cel mai bine in valoare. Privind din afara, pare ca postul i-a solicitat mai degraba calitatile de bun comunicator si capacitatea de a raspunde coerent la acuzatiile aduse companiei de societatea civila, decat competentele sale de CFO. Cu toate acestea, proiectul are nevoie de o finantare semnificativa.
Pana in prezent, s-au atras cinci sute de milioane de dolari de la investitori, din care s-au cheltuit deja patru sute de milioane. Odata repornit proiectul, componenta financiara va ocupa o parte tot mai importanta in activitatea companiei.
In proiectele majore de viata, n-a avut esecuri pana acum si nici nu se asteapta sa aiba. Ii place sa caute lucruri foarte provocatoare si sa se arunce in ele. Spune ca nici in plan personal, nici in plan profesional n-a abandonat vreodata un proiect. „Marile proiecte mi-au reusit. Sunt sigur ca si Rosia Montana imi va reusi.”
Vox populi
In privinta relatiilor cu semenii sai, Dragos Tanase rezuma totul la incredere. Spune despre sine ca este genul asertiv si ca atunci cand nu se face inteles, nu se enerveaza, ci care vrea sa-l aduca. „Punand intrebari, eliminand variante, il poti determina pe celalalt sa ajunga singur la concluzie, iar aceasta este cea mai buna metoda de a convinge.” Nu reuseste intotdeauna: „Sunt oameni la care argumentul logic nu merge.”
Ministerul Culturii propune includerea Rosiei Montane in patrimoniul UNESCO. Comunitatea din Rosia Montana nu este de acord si doreste minerit.
Nu o data s-a aflat fata in fata cu oponentii proiectului Rosia Montana si a avut nevoie de toata puterea sa de convingere pentru a le deconstrui prejudecatile. Printre oponenti, chiar mama sa. „A plans trei luni cand am venit la RMGC. Credea ca e un proiect rau.” A convins-o ca e un proiect bun. De altfel, si actualul vicepresedinte al departamentului de Comunicare al companiei, Andreea Nastase, era unul dintre oponentii care a ajuns sa se alature sustinerii lui. Si Bogdan Naumovici, cel mai cunoscut director de creatie de la noi, cu riscul de a-si afecta credibilitatea, s-a convins ca proiectul de minerit este singura solutie viabila pentru localitatea Rosia Montana si a creat campania publicitara „Rosia Montana – 4 miliarde de dolari”.
Dragos Tanase spune ca a cautat sa se intalneasca cu oponentii proiectului, a mers in mijlocul satenilor, s-a intalnit cu Zeno Cornea (unul dintre militantii pentru pastrarea intacta a patrimoniului din Rosia), cu Eugen David, (presedintele asociatiei Alburnus Maior – initiatoarea campaniei „Salvati Rosia Montana”). Niciodata nu s-a dus la aceste intalniri cu o pozitie radicala.
A incercat sa asculte foarte mult, si-a luat notite, a cautat sa inteleaga preocuparile acestor oameni, peincearca sa comunice mai mult, construindu-si o argumentatie logica menita sa-l ajute pe celalalt sa ajunga singur la concluzia la care le considera autentice. Spune ca rezoneaza mai cu seama cu Eugen David, pentru ca activitatea acestuia ii aminteste de activitatea bunicului cu care a crescut: are o microferma, merge cu vitele in padure, traieste din asta.
Am si eu nelinistile mele de jurnalist si nu ma sfiesc sa i le formulez. In zona s-au descoperit galerii romane sapate in stanca pe kilometri intregi, numeroase sanctuare, catune si necropole (cimitire). Din dezbaterile publice, am ramas cu sentimentul ca in intreaga regiune exista vestigii romane si ca oriunde ai sapa, n-ai cum sa nu dai de ele. Ma ingrijoreaza faptul ca interesele de business pot impune continuarea proiectului de exploatare miniera, in detrimentul unor descoperiri arheologice de exceptie.
Dragos Tanase imi demonteaza teza. Valea Cornei, unde se situeaza iazul de decantare si care ocupa o suprafata importanta din proiect, de exemplu, este relativ recent populata. „Acolo nu gasesti urme ale populatiei mai vechi de secolele XVIII-XIX. Intr-adevar, gasesti vestigii romane la depozitul de aur, dar toata acea zona a fost cercetata arheologic si ramasitele romane au fost deja evaluate de programul de cercetare arheologica finantat chiar de RMGC. Cele considerate importante au fost incluse in zone protejate.”
Casus belli/Motiv de razboi
Resursa de zacaminte estimata initial de statul roman era de 30 de tone de aur. RMGC a obtinut licenta de explorare si de exploatare a zacamantului in 1999 si a continuat programul de explorare geologica. Compania a cheltuit cateva zeci de milioane de dolari pe, probabil, cel mai amplu program de explorare geologica facut vreodata in Romania, finalizat in 2004.
In urma lui, s-a putut constata ca acolo sunt aproximativ 300 de tone de aur, pentru care au facut un proiect de exploatare si un studiu de impact asupra mediului (EIA), depus la Ministerul Mediului in 2006. Ministerul Mediului a inceput evaluarea studiului de mediu in 2007, a avut un numar de sedinte, suspendate spre finalul anului 2007, motivandu-se lipsa unui certificat de urbanism.
Si nu poti sa nu te intrebi daca nu cumva confirmarea existentei celor 300 de tone de aur in loc de 30 de tone cat se estimase initial, a fost marul discordiei care a schimbat radical datele problemei. Daca nu asta, atunci cu siguranta zvonul, niciodata confirmat, potrivit caruia „sub casele oamenilor de la Rosia Montana sunt sute de mii de tone de uraniu pur”, a aruncat totul in aer.
RMGC are nevoie de avizul de mediu pentru obtinerea autorizatiei de constructie a minei. Primele cantitati de aur ar putea fi scoase in doi ani de la inceperea constructiei, iar pentru extragerea intregii cantitati de aur (si de argint) sunt necesari alti 16 ani.
Aurul si ardelenii
Pentru Dragos Tanase, momentele cele mai dificile prin care trece, de doi ani, de cand se afla la conducerea RMGC, sunt cele in care merge in mijlocul comunitatii de la Rosia Montana. Oamenii de acolo sunt mineri din tata in fiu. Batrani, femei, copii, cu totii indisolubil legati de minerit. O mare parte dintre localnicii apti de munca au fost disponibilizati, iar ajutoarele de somaj au expirat. Multi dintre ei nu au nici o alta sursa de venit. Oamenii vin cu copiii de mana sau plangand, il opresc pe strada si ii spun: „Sunt miner de o viata.
De ce nu porniti proiectul, ca sa am si eu o paine pe care s-o pun pe masa, copiilor?” I s-a parut dureros sa constate ca fostii ingineri-mineri culeg acum ciuperci din padure, ca sa aiba din ce trai. „Noi stam cu utilajele in Germania, cu banii in banca, in timp ce aurul e in pamant. Am putea sa pornim proiectul si sa le dam de munca. Imi este foarte greu sa le explic oamenilor de ce nu reusim sa miscam acest proiect.”
In asteptarea deciziei autoritatilor, batalia pentru Rosia Montana continua. Desi 794 de gospodarii (1850 de persoane au acceptat sa fie stramutate), mai sunt cateva familii care sustin ca nu vor sa vanda si nu vor sa plece, iar dintre ele, o parte locuiesc in zona protejata, care va fi restaurata.
„Imi amintesc de Dragos cand a intrat in proiectul de la Rosia Montana ca a umblat din casa in casa si a vorbit cu oamenii din sat zile in sir pentru a-i cunoaste personal. A vorbit cu familiile in care nici barbatul nici femeia nu munceau si il rugau sa dea mai repede drumul exploatarii miniere pentru a avea de lucru. In Rosia Montana, somajul este de 90% si dramele existentiale nu sunt doar statistici. Dragos le-a ascultat tuturor povestile pentru a intelege in profunzime de ce este necesar proiectul” – Corina Vintan, Managing Partner Links Associates
Advocatus diaboli
Din 2002 (data la care opozitia fata de proiect a inceput sa se organizeze) s-au pronuntat impotriva studentii, presa, specialistii si ONG-urile, membri ai Academiei Romane, reprezentati ai cultelor sau personalitati din diferite domenii. Cum de nu se lasa Dragos Tanase descurajat de vocile protestatarilor?
De cand lucreaza la RMGC, a reinvatat industria miniera moderna si acum se considera capabil, la o adica, sa convinga pe oricine, cu argumente solide, de potentialul fantastic pe care il are aceasta industrie in tara noastra. Dincolo de a-l intimida, opozitia il starneste si ii ofera ocazia sa popularizeze informatiile pe care le detine. „Sunt cativa care striga (impotriva). Majoritatea ne cere sa ne apucam de treaba. Proiectul asta salveaza patrimoniul din Rosia Montana, care altfel s-ar pierde. Salveaza comunitatea si comunitatile din jur. Nu credeti ca sunt argumente suficiente pentru a constitui o motivatie in sine?”
Printre opozanti se afla si Academia Romana, care invoca printre altele, „stramutarea si reamplasarea fortata a persoanelor care refuza sa isi vanda proprietatile, lucru care ameninta sa antreneze statul roman in procese la Strasbourg, cu consecinte greu de evaluat”. In replica, Tanase arata ca 80% dintre proprietatile necesare proiectului au fost achizitionate deja de companie, toate fiind cumparate pe baza voluntara, iar oamenii cer redemararea achizitiei de proprietati.
Baraj de 100 de ori mai sigur decat cel de la Portile de Fier
In luna mai anul acesta, Parlamentul European a adoptat o rezolutie referitoare la interzicerea folosirii tehnologiilor pe baza de cianuri in mineritul din Uniunea Europeana, invitand Comisia Europeana ca, pana la sfarsitul anului 2011, sa propuna interzicerea lor totala in U.E. Ce se va intampla in cazul in care statele membre vor decide sa renunte la exploatarile din tarile lor?
Dragos Tanase imi atrage atentia ca organul decident in astfel de situatii ramane Comisia Europeana, care a reglementat folosirea cianurii in minerit in 2006. Intr-adevar, dupa accidentul de la Baia Mare din 2000, CE a angajat un numar de experti internationali, a activat societatea civila si ONG-urile care au lucrat timp de cativa ani in reglementarea folosirii cianurii in minerit. Rezultatul acestui efort este Directiva CE 21/2006 privind managementul deseurilor miniere, care permite folosirea cianurii la niveluri stricte, considerate de siguranta.
In urma rezolutiei din P.E. initiata de oponentii proiectului Rosia Montana, Comisia a replicat ca „nu intentioneaza sa modifice legislatia adoptata, pentru ca folosirea cianurii este cea mai sigura metoda in ceea ce priveste protectia mediului, iar interzicerea folosirii acestei tehnologii ar antrena pagube in economiile multor tari din Europa”. De altfel, Tanase e convins ca statele europene nu vor renunta niciodata la exploatarile din tarile lor.
El ma asigura ca accidente precum cel petrecut in 2000, cand digul iazului de decantare de la Aurul Baia Mare s-a fisurat si 100.000 de metri cubi de ape incarcate cu cianura si metale grele au ajuns in rauri si s-au varsat in Dunare, perturband ecosistemul, nu se pot repeta. Felul in care se facea exploatarea miniera atunci si felul in care se face acum e incomparabil.
Proiectul de la Rosia Montana e fundamental diferit: „E ca si cum ai compara un Trabant din 1960 cu un Mercedes din 2010 – o masina de ultima generatie in materie de siguranta.” Nu se poate face o astfel de comparatie: „La Baia Mare era construita o movila din iazul de decantare, la Rosia Montana se va construi, probabil, cel mai sigur baraj minier din lume, care va fi de 100 de ori mai sigur decat cel de la Portile de Fier.”
„Viitorul depinde de tine” (Brian Tracy)
Jonathan Henry, presedinte si CEO al companiei Gabriel Resources, actionarul majoritar al RMGC, a coordonat mai multe proiecte miniere in Asia. Are idei interesante si creative. „A fi nou intr-o companie iti da avantajul de a gandi in afara cutiei“, spune Tanase despre noul sau sef.
Spera ca in aceasta toamna sa reinceapa procedura de evaluare, sa se poata discuta despre studiul de impact asupra mediului si sa poata dovedi autoritatii publice ca au un proiect solid. „Imi doresc sa ne concentram mai mult pe minerit si mai putin pe comunicare”, spune Tanase. De altfel, pasiunea sa si gandurile sale sunt dedicate industriei miniere, care are un potential extraordinar si despre care spera ca va fi una dintre principalele industrii ale Romaniei in urmatorii 5, 10, 15 ani.
CV
Dragos Tanase
Nascut la 22 iulie 1973
Casatorit, doi copii
Cetatenie: romana
Educatie:
1998 – 1999, Master in audit si Management financiar – Academia de Studii Economice din Bucuresti;
1993 – 1997, Licenta in Gestiune si Analiza financiara – Academia de Studii Economice din Bucuresti.
Experienta profesionala:
Iunie 2008 – prezent, director general, Rosia Montana Gold Corporation;
Aprilie-iunie 2008, Vicepresedinte, Financiar, Rosia Montana Gold Corporation;
2001 – 2008, Chief Financial Officer – UPC Romania;
1998 – 2001, Consultant in afaceri, Arthur Andersen;
1998 – Ministerul de Finante.