Eugen Guțiu, tânărul care printează 3D fapte bune

De mic copil, Eugen a fost un meșter. A deprins această îndeletnicire începând cu vârsta de 14 ani, când a urmat cursurile de navomodelism de la Palatul Copiilor din Cluj –Napoca. La 16 ani, deja obținea locul 3 la o competiție națională de bărci radiocomandate, cu un proiect conceput și realizat chiar de el. Satisfacția proiectelor finalizate și pasiunea pentru tehnică l-au condus spre ceea ce face și știe în ziua de astăzi.

Nimic nu este întâmplător

Lipsa de piese ori prețul acestora, pentru proiectele pe care le desfășura, l-au făcut pe tânăr să caute soluții. Avea nevoie de componente rapid și mai ales – ieftin. În urma căutărilor, Eugen a dat peste tehnologia 3D, acum vreo 2 ani. Nu a stat mult pe gânduri și și-a asumat riscurile comandării uneia tocmai din Hong Kong. A rămas însă cu banii dați, căci imprimanta nu a mai sosit.

Întâmplarea nu l-a descurajat, și a început să se documenteze, în special pe Youtube, despre cum și-ar putea construi chiar el o astfel de imprimantă. Rezultatul nu a ezitat să apară și, după 7 luni, avea una construită și funcțională. O mare parte din această perioadă a fost dedicate punerii în funcțiune a mașinăriei.
"Imprimanta 3D printează obiecte din plastic strat cu strat, fiecare strat măsurând 0,15 milimetri. Se face întâi exteriorul, după care se umple interiorul. Construirea primei imprimante a durat şase luni, a fost mai complicată calibrarea, iar la celelalte a durat mai puţin. Piesele le-am comandat din China, modelul fiind luat de pe un site specializat. Am construit imprimantele de la zero. Cu aceste imprimante vreau să aduc ceva nou pe piaţă, să fac lumea să înţeleagă că există ceva mai bun decât un strung sau o freză. Se pot printa piese complexe din plastic la un preţ redus, cum ar fi jucării, logo-uri pentru firme, vaze de flori, mici obiecte decorative din plastic, suporturi pentru cărţi de vizită", explică Guţiu.

Inspirația și mai ales motivația tânărului vine din perspectiva industriei, aflată în plină dezvoltare. Drumul său, fiind unul „drept” a fost, din fericire, lipsit de momente care să îl fi demotivat.

De ce proteze?

„Era păcat să avem o astfel de tehnologie și să nu facem ceva folositor, inovator și accesibil tuturor. Împreună cu Vlad Rădoescu, un coleg de școală, ne-am decis că acesta ar fi cea mai bună concretizare a priceperii și tehnologiei de care dispunem. El face proiectarea pe calculator în 3D, iar eu printarea produselor. Deja avem un prototip, a cărui proiectare a durat două luni, iar printarea şi asamblarea câte trei săptămâni. Scopul este să mişcăm fiecare deget şi fiecare articulaţie cu un inel, iar la o rotaţie completă efectuată cu cealaltă mână validă să se închidă articulaţia, astfel încât mâna artificială să poată fi folosită ca una normală, la treburi casnice, la prins o cană, la ridicat diverse obiecte până la o greutate de 50 de kilograme. Aceasta este varianta mai ieftină. Avem o altă variantă, mai scumpă, cu senzori mioelectrici pe braț.", explică Eugen Guţiu.

Prototipul de proteză are în componenţă plastic alb pentru antebraţ şi palmă, roşu pentru degete şi galben pentru ultima falangă, care conţine şi unghia.

"Am folosit ce plastic am găsit şi am scos la imprimanta 3D fiecare bucăţică componentă. Poate va rămâne proteza aşa colorată, de ce să fie toată lumea la fel? Dacă e vorba de proteza mâinii unui copil, de exemplu, de ce să nu fie veselă și diferită?", spune tânărul.

Una dintre variantele luate în calcul de clujean și de colegul său ar fi exportatea protezelor în țările sarace, situate în zone de conflict. Prețul de vânzare pe care tânărul dorește să îl obțină este la limita prețului de producție, spre minus, și la jumătate din cel practicat în prezent, pe piață, pentru o proteză.

Din fericire, acțiunea lui Eugen, „amenințătoare” industriei, nu a provocat nicio reacție din partea producătorilor de proteze.

„Sunt multe persoane invalide în aceste zone. Persoane care, de exemplu, și-au pierdut un membru superior în urma exploziei vreunei mine. Sperăm ca proteza să se poată vinde la un preț cât mai mic, de ce nu 800 de lei, astfel încât redobândirea membrului pierdut să nu fie un lux pentru nimeni.
Totul se rezumă la bani pentru a finanța un astfel de proiect. Pentru prototipul mai ieftin, mai avem nişte probleme tehnice de rezolvat, astfel că am putea finaliza o astfel de mână artificială până la sfârşitul acestui an. Pentru varianta mai scumpă, ar trebui cumpărate motoraşe necesare sistemului de control al mâinii, care costă, în total, mii de euro. Asta ar duce şi la costuri mari ale protezei, de aceea m-am gândit să concep un motoraş nou, inovator, a cărui proiectare şi realizare durează, dar am reduce costurile finale", spune clujeanul.

Iar dacă la începutul acestei prezentări vă spuneam că Eugen Guțiu are visuri mărețe, trebuie să vă spunem că realizarea protezelor nu este singura lui ambiție. Tânărul mai are în plan, printre altele, realizarea unor imprimante 3D: „The BUG”, o imprimantă care să coste puțin peste 1.000 de lei, pentru „tot poporul” și „Silverback”, o imprimanta 3D de mari dimensiuni. Desigur, niciunul dintre planurile sale nu s-ar concretiza fără „muzele” sale: familia și asociații de la Control 3D Printing.