Hrana pentru o lume mai buna

Cum este divizata conducerea companiei si cum sunt impartite rolurile fiecaruia?

Paul Claxton: Suntem o companie cu trei linii principale de business: protectia plantelor de cultura, seminte pentru culturile de camp, legume si plante de gradina. Dimitris Drissis are in subordine divizia de seminte din Romania, Moldova si Bulgaria, iar eu raspund de divizia de protectie a plantelor. In plus, eu sunt si administratorul filialei din Romania. Divizia pentru plantele de gradina e relativ noua, asa ca nu avem inca un manager numit pentru ea.

Presa locala nu abunda in informatii privind Syngenta, asa ca va trebui sa aflam de la dv. Care este dimensiunea businessului.

P. Claxton: Compania-mama este elvetiana, avand aproximativ 22.000 de angajati in toata lumea si o cifra de vanzari de 11,6 miliarde de dolari in 2008. Este cea mai mare companie din domeniul agribusiness, lider mondial in protectia plantelor. Are o prezenta activa in mai multe tari ale lumii. Scopul companiei este acela de a produce mai multa hrana pentru populatia lumii. In Romania, avem aproximativ 80 de angajati si am crescut cu aproape 80% in ultimii doi ani.

In studiul publicat de Hewitt Associates, Syngenta Romania s-a plasat pe locul 1 in topul celor mai buni angajatori la categoria intreprinderilor mici si mijlocii. Ce face din Syngenta locul in care iti doresti sa lucrezi?

P. Claxton: Cand am ajuns in Romania acum trei ani, locatia noastra era in Floreasca, intr-o cladire deloc atragatoare, cu birouri si coridoare mohorate. Am considerat ca nu era un spatiu deloc potrivit pentru noi. Asa ca am cautat un alt sediu pe care l-am gasit acum un an si jumatate (n.r.-Victoria Park, Soseaua Bucuresti-Ploiesti). Eu cred ca mediul de lucru este foarte important, iar al nostru e unul foarte deschis. Birourile au cate un perete de sticla si totul este la vedere. Am incurajat o politica a usilor deschise si ele raman asa mai tot timpul. Acest lucru favorizeaza lucrul in echipa. Ne dorim sa fim aici nu atat pentru jobul pe care il are fiecare de facut, cat mai ales pentru contributia pe care o aduce fiecare. Pretuim ceea ce gandesc oamenii. Consideram ca ei stiu ce au de facut si ii investim cu puterea de a face. Iar usa managementului ramane deschisa pentru cei care au cate ceva de intrebat.

Dimitris Drissis spunea ca "un nivel ridicat de incredere duce la un grad inalt de eficienta economica". Dar increderea se construieste in timp si cere reciprocitate. Cum se construieste increderea intr-o companie mare, in care oamenii nu se intalnesc atat de des incat sa-si poata exersa increderea unul in altul?

Dimitris Drissis: Expresia ii apartine, de fapt, lui Francis Fukuyama. E adevarat ca increderea se construieste in timp, dar se poate castiga rapid atunci cand ai o reputatie buna – aceea de a fi o companie sau o persoana de incredere. Syngenta este un brand foarte bun in industria in care activam si are reputatia unei companii respectabile. O companie care isi respecta angajatii, distribuitorii, comunitatea in care activeaza. Oamenii stiu ca au de-a face cu o organizatie in care angajatii si societatea au incredere.

P. Claxton: Eu si Dimitris suntem vizibili, ne facem simtita prezenta in firma. Dupa cum vedeti, nu e deloc un climat organizational formal (n. red.- nu era). Noi ne invartim prin birouri, le impartasim angajatilor planurile noastre de vacanta, le povestim despre familiile noastre si ei inteleg ca suntem la fel. Chiar daca au pozitii diferite in companie, oamenii sunt tratati de la egal la egal.

Cum se dezvolta excelenta oamenilor?

D. Drissis: Excelenta face parte din cultura organizatiei. Google vorbeste despre excelenta in marketing si in vanzari sau referitor la produsele pe care le dezvolta intern, produse care conduc la imbunatatirea muncii in organizatie. Dar e un adevar general valabil: cu cat oamenii se antreneaza mai mult in ceea ce fac, cu atat vor reusi sa exceleze.

P. Claxton: Pentru asta e important sa incurajezi oamenii si sa le lasi libertatea de a actiona. Sa te asiguri ca le oferi sprijinul si sustinerea de care au nevoie atunci cand au nelamuriri sau cand au nevoie de indrumarea ta. Ca usa ta ramane deschisa pentru ei. E important sa acorzi recunoastere si rasplata pentru ca acest lucru incurajeaza actiuni similare in viitor. Daca oamenii fac o treaba excelenta ar trebui sa li se spuna deschis si in mod public. Noi asa facem.

Leadershipul este adaptabil?

P. Claxton: Cred ca da, intr-o oarecare masura. Eu am lucrat in tari diferite: in Scandinavia, in Africa, in Elvetia si in Marea Britanie si cred ca genul acesta de experiente sunt tot atatea prilejuri de a invata. Cand vii in Romania dintr-o alta cultura, descoperi o tara aflata in plina ascensiune si te impresioneaza ca oamenii privesc spre viitor, mai ales cei tineri. Echipa mea e formata din oameni tineri, dinamici si dedicati. Mi-au si spus, in gluma, ca n-ar fi fost fericiti daca am fi angajat oameni de varsta mea din cauza unui anumit fel de a vedea lucrurile pe care ei il considera invechit. Si pentru ca muncesc mult, acesti tineri vor sa se simta bine la serviciu. Ei s-au inscris pe drumul pe care il are Romania de parcurs, deloc usor, dar care reprezinta calea spre excelenta. Acest lucru apropie Romania de tarile Europei de Vest.

S-a schimbat stilul dv. De conducere de cand sunteti in Romania?

P. Claxton: Managementul inseamna sa ajungi la rezultate cu ajutorul celorlalti. Nu tine atat de ceea ce faci tu, cat de ceea ce le inlesnesti celorlalti sa faca. Cum spunea si Dimitris, rolul nostru e acela de antrenor, de lider care ii inspira si ii indruma pe ceilalti, le arata calea si apoi ii lasa pe ei sa isi atinga adevaratul potential.

D. Drissis: Eu n-am o experienta asa de mare ca a lui Paul. Sunt grec si am lucrat si eu in Franta si in Elvetia in marketing, dupa regulile internationale, pana sa vin in Romania. Multi m-au atentionat ca ma voi simti aici mai acasa decat ma simteam in Elvetia. Eu zic ca e inevitabil sa-ti adaptezi stilul de leadership pentru ca lucrezi cu oameni diferiti si ai taskuri diferite. Leadershipul se poate schimba in functie de task. Unele te solicita la nivel de decizie, altele iti cer doar sa ii asisti pe ceilalti. Eu sunt aici doar de cateva luni si simt deja diferentele. Iti adaptezi leadershipul si tocmai aceasta adaptabilitate este ceea ce asteapta companiile de la un lider.

P. Claxton: Dimitris are dreptate, leadershipul nu functioneaza la fel peste tot. In Scandinavia de exemplu, angajatii vor sa le explici de ce le ceri sa faca un lucru sau altul, in alte tari poti sa ceri oamenilor sa faca ceva si o fac pur si simplu. Romanilor nu trebuie sa le spui ce sa faca daca ii imputernicesti. Fac singuri. Avem oameni inteligenti carora le oferim suficienta libertate de actiune pentru a-si dezvolta singuri abilitatile si pentru a-si aduce propria contributie. Eu nu le spun oamenilor ce sa faca, decat atunci cand trebuie. Si tin cont intotdeauna de parerea lor.

Ce ii trebuie unui manager ca sa fie lider?

P. Claxton: Respectul oamenilor. Dar trebuie sa il castigi, nu vine automat. Oamenii te respecta daca dovedesti ca ai calitati de leadership si daca demonstrezi ca esti liderul lor.

D. Drissis: Apropiere de oameni, grija, limpezime. Oamenii trebuie sa te simta aproape. Nu poti sa stai cu usa incuiata la birou si sa iesi o data pe saptamana ca sa ii anunti cate ceva. Trebuie sa petreci timp cu ei, sa ii intrebi ce fac, ce probleme au. Doar afland lucruri despre ei, poti ajunge sa stabilesti cu ei o legatura personala.

Cum afecteaza criza economica actuala operatiunile globale ale companiei Syngenta?

P. Claxton: Syngenta activeaza in productia de cereale si, pentru ca populatia e in crestere, si cererea de hrana e in crestere. Iar daca e sa ne luam numai dupa ce scrie presa, va fi nevoie sa producem cu 50% mai multa hrana in 2030 si de doua ori pe-atat in 2050. E o problema care n-are cum sa dispara peste noapte. Prin urmare, criza loveste mai putin in productia de alimente decat in industria auto; oamenii trebuie sa manance. Alimentatia e unul din lucrurile esentiale si chiar daca oamenii renunta la articolele de lux, vor cumpara oricum paine, lapte, carne peste tot in lume. Criza ne afecteaza, asadar, mai putin ca pe altii.

In filiala din Romania cum stau lucrurile?

P. Claxton: Ne-am vazut nevoiti sa acceptam ca vanzarile nu sunt la nivelul pe care ni-l propuseseram si e de presupus ca nu suntem singurii. Dar chiar si asa stand lucrurile, ne asteptam sa obtinem rezultatele de la nivelul anului 2008, care a fost un an favorabil.

D. Drissis: Pentru divizia pe care o conduc, anul acesta a fost un an foarte prost, nu putem sa atingem nivelul anului trecut. Cu toate acestea, ne preocupa motivarea oamenilor, ne dorim sa nu avem pierderi in randul fortei de munca. Am taiat doar costurile care nu erau absolut necesare. Costurile de marketing, de exemplu, au ramas la nivelul anului trecut.

P. Claxton: Aveam planificat sa facem recrutari anul acesta si am fost nevoiti sa le sistam. Acum ne preocupam sa nu periclitam locurile de munca ale angajatilor pe care ii avem. Nu mai investim in lansari de produse, in studii de piata, am taiat costurile de calatorie in afara tarii, am inceput sa selectam riguros intalnirile la care participam. Nu e ieftin sa calatoresti in afara Romaniei, asa ca, daca totusi e cazul, in loc sa trimitem patru oameni, trimitem doar doi.

Dupa cum arata situatia generala in mediul de business, flexibilitatea devine o conditie fara de care nu se poate supravietui. Ce pot face managerii pentru a creste adaptabilitatea companiei?

P. Claxton: Poti afla chiar intrebandu-ti angajatii. Ei stiu cel mai bine ce nu functioneaza. Asa au procedat japonezii in industria auto cu multi ani in urma. I-au intrebat pe angajati ce pot face pentru a imbunatati productia si pentru a reduce din costuri si, de regula, oamenii chiar iti arata care sunt nereusitele. Nu intotdeauna managerul este cel care isi da seama.

Vedeti folosirea biocombustibililor ca pe o sursa de energie regenerabila pentru societatea viitorului?

P. Claxton: Sunt doua tipuri de biocombustibili: etanolul – produs din porumb si trestie de zahar care inlocuieste benzina – si biodieselul – produs din uleiul de floarea-soarelui, de palmier, de soia sau de rapita, care inlocuieste motorina. Romania foloseste intens motorina, asa ca e de presupus ca aici se vor cultiva plantele necesare pentru obtinerea biodieselului. In viitorul si mai indepartat se va folosi ceea ce numim biomasa, frunzele si tulpina plantelor pentru obtinerea de curent electric si a agentului termic pentru locuinte. Dar e un proces evolutiv pe care il avem de strabatut in industria biocombustibililor. E ceva cu totul nou, abia la inceput de drum si care necesita sa se dezvolte in timp.

D. Drissis: Principalul beneficiu va fi ca unele tari nu vor mai fi atat de dependente de productia de petrol a altora. Va insemna folosirea de energie verde, provenita de la o sursa naturala, din agricultura, deci o forma de energie sustenabila.

P. Claxton: Ce ne-am face peste 50 de ani cand rezervele de combustibil fosil se vor fi epuizat daca n-am folosi biocombustibilul? Mai sunt si alte forme de energie: energia vantului, a valurilor, a soarelui. Dar problema cu energia eoliana, de exemplu, e ca atunci cand ai mai mare nevoie de ea, nu bate vantul. Ce te faci in mijlocul iernii cand e frig, totul e inghetat si totusi vantul nu bate? Trebuie sa dezvoltam forme alternative de energie care sa ne permita sa ne conducem masinile viitorului. Nu putem sa stam cu capul ascuns in nisip imaginandu-ne ca resursele sunt inepuizabile si ca vom continua sa le utilizam la infinit. Nu se va intampla asa.

Odata conturata o clasa de mijloc in tarile in curs de dezvoltare, obiceiurile de consum alimentar se schimba. Cum influenteaza acest lucru deciziile de investitii in Romania?

P. Claxton: E de asteptat ca Romania se va dezvolta si va ajunge sa produca recolte pentru export, cel mai probabil porumb, grau si floarea-soarelui. Un aspect legat de asta este acela ca tari precum China si India vor deveni mai bogate, iar alimentatia oamenilor se va schimba si acolo. Dieta chinezilor se va modifica probabil si vor trece de la consumul bazat pe orez la consumul de carne. Vor incepe sa produca carne de porc si pui, care se hranesc cu porumb. Cererea de porumb pentru hrana animalelor va creste. Aceste tari vor importa mai mult pentru hrana animalelor si exista o sansa pentru Romania sa exporte cereale acolo. Pe de alta parte, va creste cererea de fructe si legume, despre consumul carora s-a dovedit stiintific ca imbunatateste starea de sanatate. Legumele pot fi crescute cu un continut imbogatit in vitamine si minerale asa incat oamenii care le consuma in cadrul unei diete echilibrate sa se bucure de o viata sanatoasa. Deja in Romania se observa schimbari majore in privinta calitatii legumelor care intra in tara. E un sector care va inregistra o crestere dinamica in urmatorii 20 de ani. Clasa de mijloc va dori sa consume fructe si legume tot timpul anului. Aceasta, in final, se poate traduce si in mai multe joburi pentru distribuitori si transportatori, in depozitele cu temperatura controlata, in magazine. De cand cu integrarea in Uniunea Europeana, Romania poate sa inceapa sa exporte legume in restul Europei.

Domnule Claxton, ce faceti cand nu aveti treaba la birou?

Am o ambarcatiune cu panze in Danemarca. Am fost acolo in weekend si am navigat. Navighez de trei, patru ori pe an. Navigatul poate fi si extrem de relaxant si placut, dar e totodata si o provocare: esti tu, fata in fata cu natura. Intr-o zi frumoasa poti sa pui barca pe pilot automat si pur si simplu sa te relaxezi. Cel mai frumos loc pe care l-am descoperit asa a fost insula Saero din arhipelagul danez, situata undeva intre Funen si Zealand, de doar cativa kilometri lungime si un kilometru latime, cu cateva case, un mic golfulet si o plaja.

Pentru dv., domnule Drissis, care a fost cel mai frumos loc pe care l-ati descoperit?

Acum doua veri am urcat timp de opt zile pe Kilimanjaro. Peisajul este fantastic, incredibil. Ultimii 600 de metri au fost cel mai greu de strabatut, pentru ca la peste 5.000 de metri suferi din cauza lipsei de oxigen. Dar a meritat, e un peisaj unic. Si al doilea loc foarte frumos este in muntii Elvetiei, in masivul "Dents du Midi", cum I se spune, din localitatea Martigny, la 40 km de Evian si lacul Geneva, un loc fantastic.

Domnule Claxton, mi-ati spus ca ati fost in rezervatia Masai Mara, extensia nordica a platoului Serengeti, in sud-vestul Kenyei. Ce ii frapeaza pe europeni cand ajung in Africa?

Mi-am petrecut cativa ani buni in Africa. Si eu si sotia mea intentionam sa ne mutam acolo cand iesim la pensie. Daca ajungi in Masai Mara, iti dai seama ca lumea poate fi un loc extraordinar de frumos. Totul e natura, in forma ei cea mai pura. Vezi si partile bune si partile rele. Interesant este ca locuitorii Africii au cu totul alta perspectiva asupra vietii decat avem noi. Sunt linistiti, au cu totul alte prioritati in viata. De multe ori stau si ma intreb cine greseste: noi sau ei? Eram in Africa si ma grabeam sa ajung la o intalnire. Am trecut pe langa cativa tipi care stateau la umbra sub un copac. Si n-am putut sa nu ma gandesc ca eu sunt cel care greseste. Noi credem ca suntem partea civilizata a lumii. Dar cred ca putem decupa pentru noi cel putin o pagina din cartea acestor societati care se bucura de viata. Am vazut oamenii foarte saraci acolo care rad, se distreaza si se bucura de viata. Asa iti dai seama ca placerile vietii nu sunt legate numai de bani, de o casa sau o masina frumoasa. Te poti bucura fara sa ai nimic din toate acestea. Iata o lectie de viata! De cele mai multe ori, trebuie sa te uiti la ce ai, nu la ce nu ai.

Domnule Drissis, ce senzatie va ofera escaladarea?

Am fost saptamana trecuta in weekend la Zarnesti. A fost prima incercare de a urca de cand sunt in Romania. Obisnuiam sa urc si in Franta si in Elvetia. Sentimentul pe care il ai e acela de eliberare. Iti eliberezi mintea. Urci pe carare si simti cum mintea ta se goleste complet de ganduri, se relaxeaza. Pentru ca de obicei esti singur, e un bun prilej de a te intoarce catre tine insuti. Tocmai de aceea, eu nici nu acord multa atentie naturii din jur, urc pentru drumul in sine.

PAUL CLAXTON

Nascut in Upminster, Essex, Marea Britanie, la 07.03.1958, CEO Syngenta Agro Romania

STUDII:

• Higher National Diploma in Microbiology, Plant Pathology / Animal Physiology – Manchester Polytechnic, Anglia;
• Diploma in General Management, London University, Anglia;
• General Management Certificate – Ashridge Management College, Anglia;
• Certificate in Marketing & Product Positioning, Bill Brandt, Impact Planning, SUA;
• MaSe Academy – INSEAD, Franta.

PREZENTA PROFESIONALA:

• 2009 – prezent, Chief Executive Officer – Syngenta Agro SRL Bucuresti, Romania;
• 2001 – 2006, Country Head Scandinavia Syngenta Crop Protection A/S – Copenhaga, Danemarca;
• 1999 – 2001, Area Manager S & E Africa -Novartis Crop Protection, Dielsdorf, Elvetia ;
• 1997 – 1999, Market Manager Arabian Gulf – Novartis Crop Protection;
• 1992 – 1997, General Manager Southern Africa- Sandoz Agro, Johannesburg, Africa de Sud;
• 1991 – 1992, Insecticide & Fungicide Project Manager – Southern Africa, Sandoz Agro, Johannesburg, Africa de Sud.

DIMITRIS DRISSIS

Nascut in Kavala, Grecia, la 30.01.1969

Apr. 2009 – prezent, Head of Syngenta Seeds (Diverse Fieldcrops) Romania, Bulgaria si Rep. Moldova

STUDII:

• 2001 – 2007, Doctor of Business Administration (DBA) – Nottingham Trent University, Marea Britanie;
• 1999 – 2000, Post Graduate Diploma in Marketing Management (PGDip CIM) – Chartered Institute of Marketing, Marea Britanie;
• 1996 – 1997, Master of Business Administration (MBA) – University of Nottingham, Marea Britanie;
• 1994 – 1996, Master of Science in Agricultural Productivity (MSc) – Universitatea din Atena, Grecia;
• 1987 – 1993, Bachelor of Science in Agricultural Science (BSc) – Universitatea din Atena, Grecia.

PREZENTA PROFESIONALA:

• Feb. 2008 – Apr. 2009, Global Brand Manager Seed Care, SYNGENTA AG, Basel, Elvetia;
• 2005 – 2008 – Chemistry Marketing Lead Europe Africa, Monsanto International – Morges, Elvetia si Lyon, Franta;
• 2005 – Seeds and Biotechnology Marketing Manager Europe Africa, Monsanto Int., Lyon, Franta;
• 2002 – 2005, Lector in Marketing Strategic, Chartered Institute of Marketing Diplomas and Degrees, Atena;
• 2003 – 2005, Country Manager Grecia, Cirpu, Israel & Malta, Monsanto, Atena;
• 2000 – 2003, Commercial Lead, Greece & Cyprus, Monsanto, Atena;
• 1998 – 2000, Business Development Manager – Phosphoric Fertilizers Industries, Atena, Grecia;
• 1997-1998, Account Manager for W. Greece and Export Markets, Violmet S.A Atena;
• 1996 – 1997, Area Sales Representative W. Greece, Violmet S.A Atena;
• 1995-1996, Coordonator programe educationale in Agric. Si Med. Vet. DEKASEK S.A., Atena.

Paul Claxton,CEO Syngenta Agro Dimitris Drissis,
Business Territory Manager Syngenta- Seeds, Romania, Bulgaria, Rep. Moldova.