Leandro Arellano Resendiz: Mexicul e mult mai mult decat folclor…

Domnule ambasador, in ce consta misiunea dumneavoastra?

Ratiunea principala a muncii noastre este aceea de a inlesni comunicarea dintre tari, in acest caz intre Mexic si Romania, unde ne desfasuram activitatea. In esenta, incercam sa stabilim o punte de comunicare intre tarile noastre, sa promovam relatiile bilaterale la nivel politic, economic si cultural.

Cum puteti aprecia evolutia relatiilor romano-mexicane?

Din punct de vedere economic si cultural, contactele sunt foarte usor de cuantificat. Schimburile comerciale reprezinta barometrul cel mai edificator al relatiilor economice, in timp ce dimensiunea culturala poate fi probata prin schimburile de creatori, scriitori, grupuri artistice, de muzicieni. La nivel politic e ceva mai greu de contabilizat, intrucat politica este o notiune abstracta; in schimb, fluxul comunicational pe care aceasta il presupune, creeaza o atmosfera mai relaxata, conduce la o constientizare a marilor obiective ale politicii nationale ale fiecarei tari. Pe agenda politica bilaterala, figureaza vizite ale inaltilor functionari. Astfel, in viitorul apropiat, va avea loc o reuniune, in cadrul careia se vor discuta atat probleme relative la consultarile bilaterale, cat si aspecte legate de pozitiile tarilor noastre in arena internationala, dar si caile prin care va fi stabilit un program de cooperare la nivel cultural si tehnic. Astfel, la sfarsitul lunii iunie, viceministrul comertului din Statele Unite Mexicane va efectua o vizita in Romania, care va cuprinde intalniri cu autoritatile romane de resort. Mai pot adauga participarea noastra la Expo Construct, la Tibco, la Targul de Carte Bookarest si speram sa facem din asta o traditie.

Este diplomatia o profesie?

Este mai degraba o functie publica. La universitate, se pune accent pe teorie, insa practica este cea care te transforma intr-un bun diplomat. In momentul de fata, oamenii sunt mult mai apropiati, gratie mijloacelor moderne de comunicare. Misiunea unui diplomat poate fi considerata indeplinita in momentul in care reuseste sa faciliteze o comunicare.

Ce calitati ar trebui sa aiba un diplomat?

O calitate foarte importanta, dupa opinia mea, este abilitatea de a-si face cu usurinta prieteni. Un rol important il joaca, de asemenea, capacitatea de adaptare, disponibilitatea de a se deplasa dintr-un loc in altul, de a intelege obiceiurile tarii in care este acreditat, de a le accepta si de a se simti familiar in mijlocul lor.

Ce conditii trebuie indeplinite in Mexic pentru a fi diplomat?

Exista diplomati care provin din diferite domenii. Majoritatea sunt licentiati in drept, istorie, relatii internationale, litere, economie, avand deci la baza stiintele sociale, dar exista si absolventi de medicina, arhitectura sau inginerie. Cu alte cuvinte, poarta diplomatiei este larg deschisa in Mexic, cu conditia promovarii unui concurs national public. In diplomatia mexicana exista o traditie a literatilor (Carlos Fuentes, ambasadorul Mexicului in Franta, Octavio Paz, ambasador in India).

Ce ne puteti impartasi despre experienta dumneavoastra diplomatica?

Cred ca cea mai placuta parte a meseriei de diplomat o reprezinta ucenicia constanta, contactul cu alte popoare, culturi, limbi, obiceiuri, care ne pot imbogati mult. Apoi, facultatea de a sesiza aceste diferente, pe care trebuie sa le transformam in ceva pozitiv, pentru a ajunge la o cooperare mai stransa intre popoare. In ceea ce ma priveste, sunt la cea de-a cincea ambasada, si in toate locurile in care am fost am invatat multe. Prima oprire in traseul diplomatic, acum 20 de ani, a fost Viena, apoi Londra, o cu totul alta cultura, New York, la ONU, un alt tip de diplomatie, Lagos, si, in sfarsit, cea de-a cincea ambasada, Bucurestiul.

Ce ne puteti spune despre capitalul uman mexican?

Mexicanii au indeosebi abilitati care tin de creativitate, nu doar de arta populara. Exista diverse domenii ale stiintei si tehnicii in care avem un bun nivel competitiv. Medicina este foarte aproape de primele locuri din lume. Avem ingineri civili de prima clasa, cercetatori in domeniul energetic, petrolier, un premiu Nobel in chimie. Forta creativa a poporului mexican se manifesta intr-o paleta larga de activitati, care merg de la arhitectura, pictura, muzica populara si culta, pana la artizanat sau inginerie.

Cand spun Mexic ma gandesc la scriitorii Octavio Paz, Carlos Fuentes, la civilizatia maya sau azteca, la peninsula Yucatan, la cantecul popular La Bamba, la traditiile mexicane. Tot ce am enumerat poate fi considerat o marca mexicana?

Fara indoiala, toate acestea caracterizeaza Mexicul, dar, cum se intampla aproape intotdeauna, prevaleaza impresia mai degraba folclorica despre tari sau orase. Cand le-am spus unor prieteni de-ai mei din Mexic ca voi veni in Romania, au exclamat: "A! Dracula!" ori s-au gandit la Nadia Comaneci sau Ilie Nastase. Eu mi-am propus sa promovez cultura mexicana asa cum este ea acum, nu doar dimensiunea istorica, fara a nega totusi bucuria de a fi legat de mostenirea civilizatiilor maya, olmeca, tolteca, azteca, dar povestea continua. Nu se poate vorbi despre cultura mexicana actuala, fara a-i aminti pe arhitectul Luis Barragan, pictorii Diego Rivera, Jose Clemente Orozco, Rufino Tamayo, artistii fotografi Manuel si Dolores Alvarez Bravo. Acestea sunt valori pe care am vrea, de asemenea, sa le promovam.

Ce mancaruri tipice ar putea asezona o eventuala vizita in Mexic?

Bucataria mexicana este foarte variata. Practic, fiecare regiune isi are propriul specific culinar. La cochinita pibil, in Yucatan, mole si clayuda in Oaxaca, mole poblano si chiles en nogada (sos de nuci) in Puebla, guachinango in Veracruz. In regiunea centrala, de unde sunt originar, puteti gusta faimoasele delicatese carnitas (carne de porc pregatita intr-un mod aparte, la care se adauga diferite esente si portocale). In vest, un platillo specific este pozole, facut din porumb, scortisoara si cacao, ce se poate servi cu carne de porc sau de pui. Dintre mancarurile nationale, pot mentiona faimoasele gustari (tacos) antojitos si enchilada, iar dintre cele rapide, torta, un fel de sandvis.

Ce ne puteti spune despre sarbatorile mexicane?

Ca in Mexic sunt prea multe. Orice motiv poate fi pretext pentru o sarbatoare, face parte din felul nostru de a fi, din cultura hispanica. Este o forma de a ne bucura de viata, de a aduce multa veselie in suflete.

Ce stiu mexicanii despre Romania?

As spune ca, in general, prevaleaza acceptiunea folclorica despre Romania. Exista insa si o perceptie mai apropiata de realitate in sanul intelectualitatii. In mediul universitar, de exemplu, se studiaza textele fundamentale de istoria religiilor ale lui Mircea Eliade.

Comunitatea literara din Mexic nutreste respect si admiratie pentru Eugen Ionescu sau Emil Cioran. Dar sa intrebam un roman obisnuit ce stie despre Mexic…se va gandi probabil la un sombrero mare, la tequila, la lucruri ce tin mai degraba de dimensiunea superficiala, insa, cum spuneam, Mexicul inseamna mult mai mult decat folclor.

Cum vedeti Mexicul in viitor?

Mexicul are grave ramaneri in urma in plan social. In Mexic, exista o societate polarizata, dar si o clasa mijlocie numeroasa. La unul dintre poli troneaza oligarhia, iar la celalalt o masa de oameni foarte saraci, ca peste tot in lumea hispanica. In Romania, de-abia acum se formeaza clasa mijlocie, dar nu aveti aceste extreme care se intalnesc in Mexic si sper sa nu aiba loc si in Romania aceasta polarizare sociala.

Ce fac mexicanii in timpul liber? Dar dumneavoastra, ca diplomat?

Mexicanii isi dedica timpul liber fiestelor, mersului la cinematograf, la plaja, sau intalnirilor cu prietenii. In ceea ce ma priveste, prefer sa-mi consacru timpul liber literaturii, stau ore intregi in fata calculatorului. Timpul meu liber se imparte intre carti, cinematograf si conversatii placute cu prietenii.