Liderul bun nu se teme că oamenii lui vor deveni mai buni decât el, crede românul care studiază Inteligenţa Artificială la Stanford
Într-un articol anterior v-am propus să faceţi cunoştinţă cu Alexandru Săvoiu, românul care studiază Inteligenţa Artificială la Universitatea Stanford din SUA şi concomitent lucrează la propriul start-up, incubat în aceeleratorul facultăţii. Este investitor cu o experienţă de peste 10 ani și antreprenor în fintech. A lucrat şi pe Wall Street, ca trader de derivate macro (derivate pe fx, obligațiuni, indici bursieri), ca bancher și investitor fundamental (în companii listate și nelistate la bursă), cât și ca investitor quant (unde a folosit algoritmi avansați pentru selecția portfoliilor), la unele dintre cele mai mari bănci și fonduri de investiții, precum Morgan Stanley. De asemenea, este absolvent de MBA în Finanţe și Inginerie Financiară la MIT Sloan și licențiat în Finanțe (NYU Stern), dar și Matematică (NYU Courant).
În partea a doua a articolului despre Alexandru Săvoiu vom afla viziunea lui despre rolul roboţilor în societatea de azi şi de mâine, despre etica în domeniul Inteligenţei Artificiale şi despre leadership.
Alex a lucrat încă din timpul facultăţii din trei motive:
1. Wall Street-ul e o industrie extrem de competitivă: “La prima slujbă după terminarea facultății pe care am avut-o au fost 4.800 de aplicanți pentru două locuri și erau numai de la cele mai bune facultăți din America – aplicau top 10% elevi de la cele mai bune 8 facultăți (America are vreo 5.000 de universitați)”.
2. Viziune pe termen lung: “Când este vorba de un domeniu în care lucrezi în mod curent 18 ore pe zi, inclusiv în weekend, cred că este bine să știi dacă asta vrei să faci. Şi dacă realizezi că asta vrei să faci, te ajută în legătură cu punctul 1) – e mai uşor să ajungi acolo unde vrei să fii dacă ai luat deja contact cu industria respectivă”.
3. Întreţinere financiară.
Din joburile pe care le-a avut pe Wall Street, Alex susţine că şi-a dezvoltat atât partea de hard skills, cât şi pe cea de soft skills.
“Ca abilitați dobândite, e vorba de anumite cunoștințe tehnice, dar având în vedere că slujbele mele au o componentă tehnică extrem de specifică având în vedere ce am făcut (trader de derivate exotice, hedge fund investor, etc), cred că în afară de respectivele abilitați tehnice (și ca persoana la început de carieră, ți se va cere să lucrezi foarte mult pe parte tehnică), am acumulat foarte multe abilitați non-tehnice, de la capacitatea de a lucra mai bine în echipă, de a comunica mai bine, de a mă poziționa mai bine în companie, de a îmi gestiona mult mai bine timpul, de a naviga politicile interne ale companiei, de a negocia tranzacții financiare importante etc.”, spune Alex.
Citeşte şi: Primul job se pregăteşte din facultate
Despre etică în domeniul Inteligenţei Artificiale şi relaţionarea omului cu roboţii
Alex lucrează la propriul startup si face cursuri de Inteligență Artificială, un domeniu care se studiază prea puţin la facultățile de la noi. Acest domeniu este deocamdată controversat, pentru că unii consideră că poate fi folosit în alte scopuri decât ajutarea umanității. El, însă, vede partea plină a paharului. Aşa că l-am întrebat cum poate fi folosită Inteligentă Artificială pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă oamenii, cum ne poate ajuta să muncim mai eficient și cum ne poate face viața mai ușoară și poate mai frumoasă?
“Sunt foarte multe aplicații al Inteligenţei Artificiale, de la sectorul finaciar, medical la cel de educație etc. De exemplu, în sectorul medical, Inteligenţa Artificială poate să ajute la identificarea și tratarea superioară a multor boli. În domeniul educațional, combinat cu internetul, fiecare dintre noi ar putea avea acces la o educație personalizată – creată în funcție de abilitățile fiecăruia dintre noi, ca elevi. În domeniul financiar, se pot crea noi mecanisme de finanțare – acces la capital. Iar în domeniul de marketing, se poate înțelege mult mai bine și mai eficient clientul și să i se ofere soluțiile cele mai relevante. Inteligența Artificială mai poate fi folosită pentru automatizarea multor lucruri repetitive, ceea ce ne-ar permite ca oameni, să ne dedicăm activităților mai creative, de valoare adăugată mai mare”, ne explică Alex.
Dar se ridică şi o problemă de etică în acest domeniu.
Alex consideră că, în primul rând, nu trebuie să vorbim în termeni de vină, ci mai degrabă de responsabilitate şi, mai degrabă, în termeni de cum putem remedia eventualele probleme.
În al doilea rand, nu crede nici că ar trebui să gândim în termen de erori – un calculator nu îți dă eroare – calculatorul face ceea ce l-ai programat să facă ori urmează exemplul pe care i l-ai dat să-l urmeze sau se adaptează lumii în funcție de regulile acelei lumi. Deci responsabilitatea cade pe umerii omului – cel care îl programează greșit, cei care promovează exemple greșite și date greșite, precum și la societatea care a creat anumite reguli eronate. Astfel, responsabilitatea este a tuturor şi a fiecăruia în parte.
“Etica Inteligenței Artificiale este determinată parțial de către cei care crează modelele din acest domeniu și mai ales de către datele prezentate în societatea actuală. Fiindcă la stagiul actual , un robot învață fie în funcție de datele istorice care îi sunt prezentate, fie în funcție de sistemul de recompense la care este supus. De exemplu, dacă ne gândim la tehnici de supervised learning, ceea ce determină comportamentul algoritmului este dat de training data – adică care sunt datele inițiale pe care un robot le observă. Dacă eu sunt un robot și văd că alți roboți îi apără pe oameni, atunci și eu îi voi apăra pe oameni – dacă așa am fost antrenat.
Similar, chiar și la concepte mai avansate, de exemplu reinforcement learning, un robot execută în funcție de ce obiectiv are setat, cu scopul de a maximiza recompensele / minimaliza pedepsele. Așadar, dacă eu sunt robot, iar scopul meu este să am media generală 10, poate văd că majoritatea elevilor dau mită profesorilor. Atunci (per algoritm descris mai deasupra – reinforcement learning), iau în considerare să dau și eu șpaga. Aici intervine reinforcement learning. Dacă eu sunt recompensat că dau șpaga – adică iau 10, voi face acest lucru în continuare – dacă sunt pedepsit, voi evita acest lucru pe viitor – voi căuta alte metode de a îmi atinge obiectivul.
Așadar, cum se poate vedea, probabil că o responsabilitate mult mai mare decât cercetătorii, o au presa, instituțiile statului și fiecare dintre noi, căci fiecare dintre noi decidem dacă creăm informații care reflectă o societate etică, dar și dacă încurajam un comportament etic sau nu. Și, de fapt, chiar așa învață și oamenii, iar așa devenim și noi etici sau nu – în funcție de ce observăm în jurul nostru, precum și în funcție de ce este încurajat/ pedepsit”, spune Alex.
Legat de etică, el recomandă “Genealogia moralității” de Nietzsche, fiindcă până la urmă, chiar și noțiunile de moralitate sunt definite de noi, ca societate.
Între rai şi iad?
“Fii prezent în viitor”, spune futurologul Gerd Leonhard, care a lansat conceptul de hellven, adică tehnologia poate fi iad – dacă nu e folosită în scopuri bune – sau poate fi rai – dacă e folosită în scopuri bune. Există riscul ca tehnologia să fie mai importantă ca omul și să devină centrul societății?
“Aș propune cititorilor dumneavoastră și ziariștilor să facă un sondaj ca să vadă câți copii sub 14 ani se joacă pe calculator sau pe mobil în loc să se joace fotbal sau să interacționeze în lumea reală cu alți copii. Fiecare dintre noi are o responsabilitate în ceea ce privește rolul tehnologiei – tehnologia este creată pentru a fi folosită în scopul umanității – dacă noi decidem să o folosim excesiv, atunci este responsabilitatea părințiilor copiilor actuali”, menţionează Alex.
Cât despre cei care nu conştientizează că lumea se schimbă cu o viteză uimitoare, el remarcă faptul că trăim într-o lume extrem de competitivă: “Principul e simplu: dacă sunt domenii în care tehnologia are un impact major, iar oamenii nu sunt competitivi astfel încât să învețe ultimele tehnologii, dacă acest lucru este relevant domeniului lor, este clar că există riscul să-și piardă slujba și să fie înlocuiți de alți oameni care au fost dispuși să învețe respectivele tehnologii și să se adapteze”.
Deci cum putem râmâne umani în era tehnologiei? “Înțelegând că tehnologia ne face viața mai ușoară, mai eficientă, ne oferă noi oportunități, dar nu ne definește ca oameni și ca interacțiune socială. Sincer, prefer o conversație față în față decât o conversație la telefon, sau pe messenger, whatsapp. Așa cred că rămânem umani, interacționând cu alți oameni, cu empatie, self-awarness (auto-conștiință) și social awareness (conștiința socială)“.
Citeşte şi: Cinci drepturi ale omului în era mașinilor, prezentate de Gerd Leonhard
Despre leadership şi cum să faci ca vocea să îţi fie ascultată
Alex crede că un lider conduce prin exemplul propriu. “Un lider își petrece 50% din timp în întâlniri cu oameni. Un lider bun, după mine, trebuie să știe să asculte, să aibă self-awarness şi social awareness, și să ofere responsabilitate oamenilor, în funcție de abilitățile respectivilor oameni. În același timp, un lider trebuie să aibă capacitatea să ia decizii/ execute rapid. Un lider bun trebuie să aibă viziune pe termen mediu/ lung, dar este vital să aibă clar pașii pe termen scurt/ mediu, să execute și să se adapteze dinamic. Și aș zice că un lider bun angajează oameni mai buni decât el, cel puțin la nivel tehnic. Unui lider bun nu ar trebui să îi fie frică să angajeze oameni care pot deveni mai buni decât el“, explică Alex.
Cât despre cum îţi faci vocea auzită în societate, el crede că cel mai eficient mod este să îţi împărtăşeşti cunoştinţele cu alţii, într-un mod dezinteresat, doar de dragul de a-i ajuta pe alţii.
“Din perspectiva americană, este un lucru extraordinar și un lucru care ți se întipărește în ADN să împărtășești din experiența ta, și să ajuți alți oameni, fiindcă la rândul tău ai fost ajutat necondiționat, dar dacă și în contextul în care vrei să oferi în mod gratuit și necondiționat, ți se cere compromiterea integrității, atunci nu merită – cel puțin nu pentru mine.
În contextul unui grup apropiat (context profesional, personal), cred că este important ca, în afară de competențe intelectuale, profesionale, să fii înconjurat de oameni cu valori similare, în care să existe un respect reciproc. Cel puțin în cazul meu, în ceea ce privește transmiterea unui mesaj, a funcționat întotdeauana situația cu oamenii care au înțeles mesajul după doar un minut de vorbit – cred că atunci când este nevoie de foarte multă comunicare pentru a transmite un mesaj, pot exista diferențe fundamentale mult prea mari.
Dar personal, ca lider, și că ființă umană, când livrez un mesaj, scopul meu este să-l livrez în mod obiectiv, să transmit adevărul și să-l transmit cu o anumită urmă de empatie. Este foarte posibil ca persoana care recepționează mesajul să nu vrea să-l accepte, dar în afară de un dialog deschis și fără prejudecăți, nu pot să fac altceva- nu este un lucru pe care îl controlez, iar eu prefer să îmi concentrez atenția pe lucruri pe care le pot controla”.
Generaţia tinerilor şi responsabilitatea
Fiind în stadiu stealth, tot ce a putut să ne spună despre startup-ul lui este că are ca scop alocarea de portofolii folosind tehnici de Inteligență Artificială. Alex ne-a vorbit, însă, despre cum percepe generaţia tinerilor.
“Cultura fiecărei divizii (bancheri, traderi, cercetători etc.) este complet diferită, așa că dacă lucram fiecare la aceeași bancă/ fond de investiții, fiecare divizie avea subcultura ei, deci nu pot vorbi în termeni generali. Însă, cred că generația tinerilor de azi depinde foarte mult de generația actuală conducătoare/ “adultă” – câtă responsabilitate vor să acorde noii generații și cât de dispuși sunt să împărtășească cu ei din experiența lor, să accepte în același timp și feedback de la noua generație. Orice generație tânără, ca să se dezvolte, are nevoie să i se acorde responsabilitate, și să aibă parte de mentori de valoare – altfel este foarte greu să te dezvolți”, susţine Alex.
Întrebări-fulger
- Care era eroul tău favorit din copilărie și de ce? Și care e eroul tău din prezent și de ce?
Familia – bunicii, părinții. După – anumiți prieteni, mentori pe Wall Street. Nu am avut niciodată că model un erou de ficțiune sau istoric vreodată, însă acum, dacă stau să mă gândesc, sper că peste 10 ani, eu însumi să fiu surprins de către lucrurile bune pe care le-am făcut, și de oportunitățile cu, care am fost binecuvântat. Așa că sper ca eroul meu să fiu eu peste 10 ani.
- Cum reuşeşti să împaci munca şi studiile cu călătoriile?
Volumul de muncă oscilează – câteodată ai timp doar să dormi 2 ore pe noapte, dar cu alte ocazii, poate ai câteva zile libere să călătorești. Te adaptezi la realitate.
- Ce te inspiră?
Oamenii, natura.
- Ce faci când vrei să-ți relaxezi mintea?
Petrec timp cu oamenii dragi și cu oamenii pe care îi respect, petrec timp în natură, citesc, practic sporturi, urmăresc sporturi, etc
- Cum îți hrănești sufletul?
La fel : oamenii, natura, sportul și cărțile.
- Care sunt cele mai importante calități ale unui lider?
Caracterul/ fortitudinea mentală, integritatea, abilitatea de a acorda responsabilitate reală celor din jur, awareness, self-awarness, abilitatea de a-și controla ego-ul, abilitatea de a asculta și comunica, abilitatea de a executa, abilitatea de a gândi cross-departments, cross-teams etc., abilitatea de a avea viziune pe termen lung cumulată cu viziunea a ceea ce trebuie executat pe termen scurt.