Siguranţa mâinii, prospeţimea inimii, tăria de a-ți ironiza până şi sufletul. Lecțiile de mentorat ale lui Zorba Grecul
Prin urmare, data de 25 martie reprezintă un moment foarte potrivit de a vorbi despre visul suprem al libertăţii, oricând şi oriunde – firul roşul care străbate literatura şi viaţa celui mai cunoscut scriitor elen al secolului XX, Nikos Kazantzakis. Cel care l-a descoperit şi l-a recreat apoi în ficţiune pe Alexis Zorbas. Un personaj devenit mai celebru decât cel care l-a creat am putea spune.
În prologul cărţii ”Viaţa şi peripeţiile lui Alexis Zorbas” (carte “devenită” mai apoi filmul “Zorba Grecul”), la care scriitorul a lucrat ani întregi, Kazantzakis explică: „De-ar fi să-mi aleg azi un «îndrumător spiritual», un «guru», cum îl numesc indienii, «Bătrânul», cum îi zic călugării de la Sfântul Munte, cu siguranţă că pe Zorbas l-aş alege fără a sta pe gânduri. Fiindcă el avea ceea ce îi trebuie unui scriitoraş ca mine pentru a se salva: privirea primitivă, care-şi prinde de sus, dintr-o săgetătură, hrana; naivitatea creatoare, proaspătă în fiecare dimineaţă, de a vedea mereu pentru prima oară totul şi de a conferi feciorie eternelor elemente cotidiene – vânt, mare, foc, femeie, pâine; siguranţa mâinii, prospeţimea inimii, tăria de a-şi ironiza până şi sufletul, de parcă ar fi deţinut o forţă superioară acestuia şi, în sfârşit, râsul sălbatic în cascade, al cărui izvor e mai adânc decât măruntaiele omului, care în clipele hotărâtoare se revărsa eliberator din pieptul puternic al lui Zorbas; se revărsa, putea să năruie şi chiar năruia toate zăgazurile – morală, religie, patrie – pe care şi le ridică împrejur biata făptură omenească spre a-şi apăra sărmana-i viaţă".
Frumuseţea dură a unei umanităţi fără timp
Cartea porneşte de la o întâmplare reală – în tinereţe, Kazantzakis deschisese, în tovărăşia unui aventurier, o mină de lignit în Pelopones. Pentru tânărul narator intelectual, întâlnirea cu Zorbas, într-o dimineaţă ceţoasă, pe ţărmul Greciei continentale, se dovedeşte providenţială: călăuzit de noul său prieten, acesta descoperă atât frumuseţea dură a unei umanităţi fără timp, cât şi răspunsul la întrebările metafizice care îl condamnau la inacţiune. Zorba îi oferă o nouă cheie a înţelegerii lumii – “datorită lui, naratorul îndrăzneşte să caute dragostea; alături de el, asistă neputincios la spectacolul violenţei şi al morţii”. Publicat la Atena în 1946 şi în anul următor la Paris, romanul începe să fie tradus rapid încă din timpul vieţii scriitorului. Popularitatea lui sporind după lansarea filmului regizorului Mihalis Kakoyannis: Anthony Quinn este protagonistul filmului “Zorba Grecul”, după celebrul roman “Viaţa şi peripeţiile lui Alexis Zorbas al lui Nikos Kazantzakis”, film realizat în 1964 și încununat cu 3 premii Oscar.
„Trăieşte-ţi clipa!"!
Potrivit biografilor lui Kazantzakis și nu numai, graţie întâlnirii cu Yiorgios Zorbas, grecul în carne şi oase devenit apoi personajul de roman, scriitorul a descoperit ce înseamnă anticul îndemn hedonist „Trăieşte-ţi clipa!"! Nu e deloc o exagerare, susţin specialiştii, să spunem că viaţa scriitorului grec a fost împărţită în două „ere": înainte şi după Zorba Grecul/Alexis Zorbas.
Despre viață, despre iubire, despre pasiune, despre cum să trăim fiecare experiență la maximă intensitate, despre simplitate, filosofie de viaţă, uimire, puțin cinism, multe dileme, trăiri şi îndoieli…Toate sunt la Zorba și la…”creatorul” său. Toate acestea despre care primim nemăsurate lecții în fiecare zi, sunt descrise cu atâta putere de către scriitorul elen, încât Zorba se transformă într-un mentor nu numai pentru autorul cărții, ci și pentru o lume întreagă! Zorba este o lume, iar noi suntem spectatorii lui și ai lumii totodată.
La mulți ani Grecia!