Steven van Groningen – Obiective fixate la inaltime

Perioada de ucenicie

A terminat facultatea de drept in Olanda, tara sa de bastina, fara a fi avut ca tel absolut o cariera bancara. A ales insa o facultate care sa ii ofere mai multe optiuni. "In Olanda este destul de obisnuit sa faci studii juridice ca un fel de pregatire de baza pentru business. Majoritatea bancherilor, in Olanda, sunt juristi de profesie", povesteste Steven van Groningen. Primul job in domeniul bancar a fost ca Management Trainee la Credit Lyonnais, unde a devenit in scurt timp manager pentru relatii cu corporatii mari. Clientii pe care i-a avut atunci l-au initiat pentru functia pe care o are acum in Romania, de presedinte al Raiffeisen Bank. Si acum se ocupa personal de clientii majori ai bancii. Perioada in care a fost Management Trainee a constituit o sursa de inspiratie pentru programul de management al Raiffeisen – Management Trainee, prin care tinerii invata principiile de baza din sistemul bancar. "Dupa fuziunea dintre Raiffeisen si Banca Agricola, ne-am dat seama ca trebuie sa formam managerii nostri, sa avem oameni tineri in functii de management. Asa am initiat acest program", explica Steven van Groningen.

De la executie la consultanta

Dupa experienta din domeniul bancar la Credit Lyonnais, Steven van Groningen a devenit consultant in cadrul unei firme din grupul Cap Gemini. In acea perioada, i s-a oferit ocazia sa vina si sa lucreze in Romania, in calitate de consultant intr-un program Phare cu Banca Nationala. Romania nu ii era straina, de vreme ce era insurat din 1986 cu o romanca si invatase deja limba romana. In calitate de consultant, a lucrat la organizarea sistemului electronic de plati, care, spune van Groningen, nici astazi nu este perfect functional. Complexitatea situatiilor intalnite, marturiseste Steven van Groningen, l-a facut sa isi dea seama ca nu este facut pentru a fi consultant. "Cand esti consultant, problema este ca poti veni cu un mod propriu de abordare, dar nu esti niciodata responsabil pentru implementare. Nu ai responsabilitatea finala pentru un proiect. In Romania, mi-am dat seama ca meseria de consultant nu este una de cursa lunga pentru mine. Am invatat foarte mult, ca si consultant, dar mie imi placea mai mult sa fiu eu responsabil de implementarea unui proiect, decat sa explic altora ce poate fi facut".

Specialist in salvarea bancilor

Dorinta lui Steven van Groningen de a se intoarce in sistemul bancar a coincis cu oferta ABN Amro Bank de a deschide o filiala in Romania. A fost pentru el o provocare: "Este un job foarte frumos, pentru ca nimeni nu poate spune ca a facut aceleasi operatiuni de mai multe ori, tot ceea ce faci este nou. Incepand cu obtinerea licentei, trebuie sa stii sa cauti spatiu, sa alegi oameni, sa faci o echipa, sa construiesti un sistem informatic. In prima zi, esti unicul angajat si faci singur absolut totul". In 1998, a plecat insa in Rusia, trimis tot de ABN Amro Bank. Misiunea sa acolo s-a dovedit a fi foarte grea cand in Rusia a inceput criza financiara. "O experienta dura, dar foarte interesanta, din care ai multe de invatat", spune van Groningen. "A trebuit sa reactionam foarte repede la ceea ce se intampla in jurul nostru. Insa in orice criza exista si anumite oportunitati. Am schimbat profilul bancii, ne-am adaptat… Pana la urma, banca a beneficiat de pe urma acestei schimbari. E un proces foarte interesant. Este foarte important pentru satisfactia personala sa fii intr-o situatie in care simti ca poti avea o anumita contributie, un impact".

Devenit deja specialist in situatii de criza, la sfarsitul lui 1999, Steven van Groningen a primit o noua misiune: "ABN cumparase o banca in Ungaria, la care erau anumite probleme ce trebuiau rezolvate si atunci m-au trimis pe mine acolo sa construiesc o echipa cu care sa reorganizez banca din Ungaria. Situatia era complicata, banca aceea avea pierderi mari, mediul era extrem de competitiv, erau tot felul de probleme. Dupa un an si jumatate, cei de la ABN Amro si-a dat seama ca au o cota de piata prea mica pentru supravietuirea pe termen lung si au hotarat sa vanda banca". Insa in acelasi an de gratie 2001, a primit o oferta de la Raiffeisen. "Mi-am dat seama ca am devenit un fel de specialist in situatii de criza si, mai ales, in zona Europei Centrale si de Est. Iar cand Raiffeisen mi-a oferit postul din Romania pentru proiectul Bancii Agricole, mi-am zis ca acesta este un challenge nou si interesant, pe care nu il pot refuza".

"In Romania? O noua fuziune, o noua provocare!"

Mediul de afaceri romanesc il cunoaste pe Steven van Groningen in principal ca fiind "parintele" fuziunii dintre Banca Agricola si Raiffeisen Bank si al transformarii bancii nou-formate intr-o afacere de succes. Iata insa povestea acestui succes, relatata de van Groningen.

Cum s-a produs fuziunea Bancii Agricole cu Raiffeisen Bank?

O fuziune este intotdeauna complicata. Crucial pentru mine si pentru procesul de fuziune a fost faptul ca eram un om nou, nu faceam parte nici din Raiffeisen Bank, nici din Banca Agricola. Am putut spune: job-ul meu este sa facem aceasta fuziune si sa transformam Banca Agricola, dintr-o banca care pierde bani, intr-o banca profitabila. Nu ma intereseaza daca vine cineva din Banca Agricola sau din Raiffeisen Bank, atata timp cat isi face treaba. Aveam nevoie de o echipa performanta si de o cultura noua, pe care cred ca am reusit sa le cream.

Cat a durat procesul de fuziune?

Din punct de vedere tehnic, procesul de fuziune in sine nu a durat foarte mult. Profilul bancilor era complementar, iar dupa doi ani am ajuns la un nivel la care am inceput sa fiu multumit. Eu insa muncesc in continuare la acest proiect si cred ca trebuie sa ne adaptam in permanenta.

Ati ocupat functia de presedinte de la inceput?

Nu, am venit ca Chief Operating Officer – eram responsabil pentru partea de operatiuni, IT, organizare s.a.m.d., dar, destul de repede, am fost numit presedinte si Chief Executive Officer. Am insa in continuare responsabilitatea pentru operatiuni, pentru ca este un lucru foarte important sa ai controlul asupra resurselor.

Pe masura ce banca s-a dezvoltat insa, a devenit un job din ce in ce mai greu…. Bineinteles. Nu e un secret ca acum cautam pe cineva pentru functii de vicepresedinte de operatiuni.

Ce va atrage cel mai mult la job-ul pe care il aveti acum?

Este cel mai interesant job care poate exista pentru mine. Este extrem de divers. Am de-a face cu aspecte de personal, de echipa, de cultura, ma intalnesc cu clienti, ma ocup de aspecte de business, risk management, strategie. Eu nu ma consider un specialist intr-un anumit domeniu, sunt un generalist, si atunci fiecare zi e altfel, apar alte probleme.

V-ati decis sa ramaneti aici?

Nu pot sa spun ca m-am decis, dar deocamdata mai am de facut multe lucruri in Romania. Eu am locuit in patru tari si cred ca pot locui oriunde. Nu va ascund insa faptul ca imi place foarte mult in Romania, iar jobul pe care il am acum este extrem de interesant. Cred ca pot avea o contributie benefica si in viitor, de aceea nici nu ma gandesc sa plec.

Ce va ofera Romania, din punct de vedere profesional?

Romania ofera o satisfactie profesionala foarte mare. Daca faci un lucru complicat, ai satisfactia ca ai facut ceva dificil, care nu ii este oricui la indemana. In Olanda sau in orice alta tara din Europa de Vest, ar fi greu sa gasesti un job in care sa poti sa spui ca te-ai ocupat de fuziunea a doua banci si ai facut ca banca rezultata sa fie profitabila in doi ani. Diferenta pe care o poti face ca individ este mai mare intr-o functie de conducere in Romania decat in Olanda, spre exemplu. Anul trecut am dublat volumul de business si profitabilitatea a crescut de cinci ori. Asa ceva e greu de imaginat in Olanda.

In acest context ati si fost numit "Bancherul anului" in 2003 si 2004…

Da, de catre reviste distincte, dar, intr-adevar, am fost numit de doua ori "Bancherul anului". Meritul acesta insa nu e doar al meu, ci al intregii echipe, iar titlul este o recunoastere a ceea ce am reusit sa facem aici. Sunt mandru ca am creat aceasta echipa, asta a fost contributia mea principala. Cu cat o organizatie este mai mare, cu atat contributia unui individ este mai mica.

Bancher la birou, fotograf si colectionar de tablouri in timpul liber

Cand intri in biroul lui Steven van Groningen, remarci prima data un aparat foto de la inceputul secolului 20, cu trepied, burduf si manivela. "Am cumparat aparatul acesta din Romania", spune van Groningen, aratandu-ne cum functioneaza sistemul de adaptare al aparatului la inaltimea fotografului. "Hobby-ul meu principal este fotografia. Cand eram student, am lucrat ca fotograf profesionist pentru o agentie de presa, ca sa castig niste bani. Acum fac fotografii doar de placere. Imi place sa fac fotografie de sport, peisaje, arhitectura. Imi place sa ma plimb prin oras sa fac fotografii…". Steven van Groningen este un fan al aparatelor Nikon. Cand povesteste despre aparatele sale foto si despre fotografiile pe care le face, se vede ca ii face mare placere sa surprinda lumea in imagini. "Ca fotograf in timpul liber, poti fi cat de perfectionist vrei, nu exista urgente, ca la locul de munca". Pentru el, fotografia este si o modalitate de a scapa de stresul zilelor aglomerate, cand la usa sa se formeaza o coada a celor care doresc sa se consulte cu el in diferite probleme.

In birou, peretii sunt impanziti cu tablouri, majoritatea peisaje. Steven van Groningen este pasionat de arta pictorilor din perioada interbelica, fie ei romani sau straini. "Tablourile lor insa au devenit cam scumpe si cred ca ma voi reorienta spre picturi moderne", spune van Groningen. Printre pictorii sai preferati se numara artistul roman interbelic Maximilian Maxy. "A pictat intr-un stil cubist, avangardist", explica van Groningen. "Dintre pictorii mai cunoscuti, imi plac foarte mult lucrarile lui Theodor Pallady sau Nicolae Tonitza. Perioada interbelica a avut pictori de o foarte mare calitate", apreciaza el. Lipsa timpului este insa una dintre cauzele pentru care nu este un cautator asiduu de tablouri: "Din cand in cand, ma duc sa vad ce se mai vinde la licitatii, dar nu am cumparat multe tablouri. Nu cumpar mai mult de trei tablouri pe an", povesteste Steven van Groningen.

Din dragoste pentru arta, a si devenit membru al board-ului clubului "Prietenii Muzeului National de Arta al Romaniei", o organizatie care sprijina Muzeul National de Arta. Ce face in aceasta calitate? "Initiem programe prin care colectam fonduri in scopul de a finanta proiectele muzeului, cum ar fi achizitiile sau intretinerea. Muzeul National este o institutie care trebuie sprijinita. De aceea, este important sa punem pe picioare o organizatie care sa genereze anual fonduri de suplimentare a bugetului statului", spune van Groningen.

Sustinator al responsabilitatii sociale a companiilor

"Corporate Citizenship porneste de la Individual Citizenship. Parerea mea este ca trebuie sa faci ceva pentru societatea in care traiesti", crede presedintele Raiffeisen Bank. "Pe langa proiectele cu Muzeul National de Arta al Romaniei si cu Muzeul de Arta Moderna, sunt si presedinte al Fundatiei United Way of Romania, o organizatie care se ocupa de colectarea de fonduri pentru proiecte sociale mai ample. Colectam fonduri de la firme si de la angajatii acestora pentru sponsorizarea a diverse programe. E relativ usor sa dai niste bani, dar mai important este sa te implici in aceste proiecte, daca poti sa faci ceva. Eu nu ma voi putea ocupa de acest job permanent, dar incercam sa cream o baza. In momentul in care lucrurile vor incepe sa mearga pe un fagas bun, am sa ma retrag".