Surfer pe creasta valului – Richard Moat

Cu ce s-a ocupat CEO-ul Orange in vara aceasta?

Intotdeauna vara e un sezon aglomerat in piata telecomunicatiilor, mai cu seama in Romania. O multime de oameni calatoresc in strainatate, altii se intorc in tara sa isi viziteze rudele, asa ca numarul celor care folosesc reteaua noastra este foarte ridicat, probabil cel mai mare din an, cu exceptia Craciunului. Activitatea comerciala inregistrata in magazinele noastre si la dealerii nostri este febrila, asa ca aceasta este o perioada foarte importanta pentru noi in privinta vanzarilor si veniturilor. Continuam sa ne extindem reteaua de transfer de date rapide si asta ne ridica o serie de probleme in materie de lansari de noi softuri care sa se potriveasca cu reteaua existenta. Asa ca sunt multe de facut. In calitate de CEO, sunt in mod direct sau indirect implicat in toate.

E firesc ca un CEO sa fie vocea companiei pe care o reprezinta?

Da, este o parte importanta din job. In calitate de CEO, esti adesea asociat cu businessul pe care il reprezinti. In multe privinte, esti, de fapt, chiar fata publica a companiei. Organizatia e o colectie de indivizi si de valori din jurul unui brand, un ansamblu de reprezentari fizice pe care oamenii le pot vedea si intelege. Una dintre aceste reprezentari sunt eu. Serviciul pe care il oferim noi este intangibil, in sensul ca semnalul telefonului mobil nu se vede, dar noi, stafful companiei suntem cei care operam businessul si asiguram serviciul. Eu ies in fata mai mult decat alti oameni, e o parte integranta din rol.

Cum invatati? Sunteti autodidact? A fost cineva din familie sau din cercul apropiat care v-a incurajat, ati avut vreun model?

Sunt un tip care invata pragmatic. Invat, cum s-ar spune, tot ce am nevoie sa stiu pentru a avansa in cariera. Daca e sa vorbim despre oamenii care m-au impulsionat, cred ca tatal meu a avut o influenta puternica. Era un om ambitios, director de vanzari intr-o firma de inginerie, care poate ca n-a reusit sa ajunga la potentialul lui maxim.

Voia sa fac eu pasul mai departe, asa ca ma incuraja in sensul asta. Din pacate, s-a stins din viata inainte ca eu sa ajung ceea ce sunt acum si n-a apucat sa ma vada. (Sora mea zice ca a intalnit un singur om mai competitiv ca mine si ca acela era tatal meu.) In mod evident, am avut multa determinare si ambitie pentru a urma o cariera, asa ca am construit-o si din interior si din afara. Persoana pe care o admir cel mai mult din lumea busi- nessului este Louis Gerstner, CEO-ul care a reusit salveze IBM-ul, companie aflata in anii `90 in pragul falimentului si pe care a transformat-o in forta globala care este astazi, reinventand-o, practic, intr-o lume a PC-urilor. Ca exemple de urmat din afara businessului, ma gandesc cu admiratie la Winston Churchill, care a razbit in imprejurari potrivnice. Ii admir pe oamenii care dau dovada de indarjire.

Winston Churchill nu e, cumva, mai mult o legenda? Sa fi avut el toate insusirile care i se atribuite?

Faptele lui o dovedesc. Churchill a reusit sa reziste presiunilor facute de cabinetul de razboi in favoarea incheierii unei intelegeri de pace cu Germania in mai `40. Chiar fara sansa victoriei, el si-a dorit lupta. Pentru el, capitularea nu intra in discutie. A convins de unul singur pe toata lumea ca asta era cea mai buna cale, chiar daca nu era nicidecum cea mai usoara. Asa ca faptele vorbesc pentru el, nu e doar legenda din jurul numelui.

Ce inseamna globalizarea pentru Orange?

Suntem implicati in economia globala, avem angajati din diferite colturi ale lumii, nu doar din Romania – eu sunt unul dintre ei – , avem furnizori in toata lumea, in SUA, in Orientul Mijlociu, in Orientul Indepartat, in Europa de Vest si de Est. Suntem o companie globala si in privinta surselor de unde ne achizitionam echipamentele si software-ul. Suntem parte a France Telecom care a inceput ca operator de telefonie mobila in Franta cu multi ani in urma si care si-a dat seama ca pentru a avea succes intr-o piata globala trebuie sa dezvolte operatiuni in mai multe tari, nu doar in Franta. Brandul Orange este prezent acum in 26 de tari diferite.

Suntem si noi, romanii, afectati de recesiunea economica mondiala?

Eu as zice ca pentru moment nu, impactul este relativ mic in comparatie cu alte tari. Recesiunea este semnificativa in S.U.A si in Europa de Vest si se accentueaza, dar in Romania cresterea economica a ramas ridicata in primul trimestru al anului, de 8,2%, conform datelor oficiale. Am remarcat, de exemplu, ca activitatea din constructii este la unul dintre cele mai ridicate niveluri din intreaga Uniune Europeana, de aceea cred ca va trece o perioada mai lunga pana cand aici se va simti un impact important. Va exista unul, fara indoiala, e imposibil ca o tara sa fie complet izolata de ceea ce se intampla intr-o lume in care preturile bunurilor de larg consum si ale alimentelor au crescut, iar inflatia este in crestere. Inflatie avem, deja, in Romania.

Ati fost numit presedintele asociatiei celor mai importanti investitori straini din Romania – Consiliului Investitorilor Straini (FIC). Veti putea influenta lucrurile din aceasta postura?

Consiliul urmareste sa imbunatateasca mediul de afaceri romanesc pentru toata lumea: pentru companiile romanesti si pentru investitorii straini, deopotriva. Si cred ca a avut o influenta pozitiva asupra modului de a gandi al guvernantilor si asupra legislatiei in ultimii unsprezece ani de functionare. Voi continua sa discut cu membrii importanti ai Executivului despre problemele pe care noi, cei din consiliu, le consideram relevante in prezent si vom incerca sa obtinem un sistem de impozitare cat mai bun posibil, sa stimulam cresterea economica, sa ne ocupam de chestiunile privitoare la mediu si de respectarea standardelor legate de mediu cerute de Uniunea Europeana. Vom arunca o privire la codul muncii si la felul in care influenteaza forta de munca. Impreuna cu o mai buna guvernanta corporatista si o reducere a nivelului de coruptie, toate acestea se afla pe agenda noastra de lucru si cred ca putem avea o influenta pozitiva asupra lor.

E ceva ce admirati la principalul dv. competitor din piata?

Pentru multi ani la rand, Vodafone a fost un adversar redutabil si pentru un timp – pana sa vin eu aici – chiar s-a aflat inaintea noastra, desi nu o sa imi arog meritul ca le-am luat-o inainte, fiindca n-am facut-o de unul singur. Nivelul competitiv a fost foarte ridicat intre cele doua companii. Costul convorbirilor in Romania e unul dintre cele mai mici din Europa si asta se datoreaza si competitiei puternice. Functionam pe aceeasi piata, abordam aceleasi segmente de piata, operam in moduri asemanatoare. N-as putea sa spun ce pretuiesc in mod deosebit la ei.

Ce citeste CEO-ul Orange?

Cele doua carti de referinta pentru mine sunt "Eficienta in sapte trepte" si "A opta treapta a intelepciunii" de Stephen Covey, din care am dat cate un exemplar si membrilor din echipa mea de management. Am gasit lucruri interesante in cartile acestea, care mi-au ajutat in cariera, asa ca le recomand oricui.

Ce citeste Richard Moat pentru sine?

Recent am terminat de citit, una dupa alta, doua serii de carti care mi-au placut enorm. Prima este seria Aubrey/Maturin a scriitorului Patrick O`Brian. Povestea primului volum din serie a fost ecranizata si probabil va amintiti de filmul cu Russell Crowe, "Master and Commander". Mai intai am vazut filmul si apoi mi-am cumparat cartea. Ulterior, am citit si celelalte 19 volume. Apoi am trecut mai departe la o alta serie, a scriitorului Bernard Cornwell – "The Sharpe stories"- despre razboaiele purtate de Napoleon, cred ca si acelea au fost vreo douazeci, cu toate.

Dar cartile mele preferate raman "Pride and Prejudice" (Mandrie si prejudecata) a scriitoarei Jane Austen, "Cien Anos de Soledad" (Un veac de singuratate) de Gabriel Garcia Marquez si "Under the Volcano" (Sub Vulcan), romanul semi-autobiografic al lui Malcolm Lowry. Tipul acesta a studiat la Cambridge, unde am invatat si eu, asa ca am fost foarte curios sa vad ce are de zis.

Ce anume credeti ca a determinat realegerea dv. in functia de CEO Orange Romania?

Evident ca am avut ceva rezultate in ultimii trei ani si presupun ca s-a mers pe principiul daca functioneaza, ce rost are sa schimbi ceva. Eu eram dispus sa raman in continuare, pentru ca ma simt bine in Romania, asa ca a fost o coincidenta fericita.

Ce ar fi interesant de evocat din experienta pe care ati avut-o in calitate de director general al Orange Thailanda?

Intr-o anumita masura, sa faci afaceri in Thailanda e cam acelasi lucru ca peste tot in lume, dar fiecare regiune are idiosincraziile sale. Ce trebuie sa intelegem despre businessul din Thailanda este ca societatea sa este ierarhizata. Sigur, intr-un fel, poti sa afirmi acest lucru despre orice alta societate, doar ca aceea este extrem de stratificata. Sa va dau un exemplu: cand oamenii de afaceri se intalnesc, nu isi strang mana, ci se inclina unii in fata celorlalti, cu mainile impreunate. Cat de sus iti ridici mainile depinde de gradul ierarhic pe care il are persoana respectiva. Daca as fi student la universitate si m-as intalni cu o colega mai mare cu o luna decat mine, m-as inclina eu mai mult in fata ei. Va dati seama cum e cand ai de-a face cu presedintele unei companii, faci o plecaciune cu atat mai mare. Trebuie sa te pui la punct cu acest tip de relationare, foarte formal, foarte respectuos. De exemplu, nu iti este permis sa iti pierzi cumpatul, acest lucru e vazut ca un mare semn de slabiciune. Odata ce iti iesi din fire, nimeni nu va mai avea nici un fel de respect pentru tine. Thailandezii sunt oameni inteligenti, foarte muncitori, care vor sa se faca placuti. De multe ori, dorinta de a-ti face pe plac ii impinge sa spuna ca au inteles ce le ceri, chiar atunci cand nu inteleg. Asa ca tu intrebi: poti sa imi faci un raport pe urmatoarele teme pana vinerea urmatoare? Se face vineri si spui: pot sa vad raportul? Care nu exista, pentru ca ei nu au inteles ce le-ai cerut. Asa ca trebuie sa le explici ce vrei si sa ii rogi sa repete: poti sa repeti ce anume ti-am cerut sa faci? Daca reusesc sa repete ce le-ai spus intocmai, atunci stii sigur ca vor indeplini sarcina. Trebuie sa te familiarizezi cu aceste lucruri, ca sa fii eficient ca manager in Thailanda.

Nu cumva thailandezii fac asta pentru ca nu recunosc autoritatea unui strain?

A, nu, dimpotriva. As zice ca asteapta chiar prea multe de la occidentali. Intr-un anumit fel, isi subestimeaza calitatile si se gandesc ca occidentalii pot sa le rezolve toate problemele.

Ati detinut un post similar si in Danemarca. Cum sunt danezii? Ce ar trebui sa stim despre ei?

Danezii sunt la polul opus. Si acolo oamenii sunt muncitori si dedicati, dar vor o abordare consensuala in modul de lucru. Angajatii vor sa fie implicati in procesul de decizie, vor sa inteleaga de ce se iau deciziile si eu, unul, sunt de acord cu asta. Daca oamenii inteleg ce li se cere, vor lucra de doua ori mai bine. Dar exista in randul danezilor tendinta de a continua sa dezbata, mai ales atunci cand ceea ce urmeaza sa se hotarasca nu le convine. Asa ca in final, liderul trebuie sa intervina si sa spuna: uitati ce este, am discutat destul, am ascultat punctul de vedere al fiecaruia, aceasta este directia pe care vom merge. Daca reusesti sa faci asta, te vor urma, se vor alinia si vor duce la indeplinire ce le ceri. Dar uneori e chiar problematic, fiindca in mod categoric nu sunt genul de oameni care sa accepte indicatii: vor isca o gramada de discutii, indiferent despre ce e vorba. Daca ne referim la felul lor de a fi, cred ca dintre toate popoarele europene, ei sunt cei mai apropiati de britanici De aceea, probabil, mi-a fost usor sa relationez cu ei, fiindca le intelegeam modul de a gandi. Au abilitatile necesare pentru a realiza mult in business, sunt orientati spre un echilibru munca-viata foarte bun, ceea ce, pe de-o parte, e foarte bine, depinde insa cat de departe mergi cu asta. Oamenii vor sa isi petreaca mult timp cu familia, cum as vrea si eu. Dar daca lasi munca deoparte, businessul nu poate functiona eficient. Trebuie sa fie un echilibru adecvat intre cele doua si nu stiu daca nu cumva ei se axeaza prea mult pe viata personala in detrimentul vietii profesionale.

Care sunt valorile dv. personale?

Eu cred in onestitatea fata de oameni, cred ca trebuie sa spui in fata ce ai de spus; daca e ceva de lamurit, atunci trebuie lamurit, indiferent ca e vorba de cei din familie, prieteni sau oamenii de la munca. Incerc sa fiu direct si sa spun ce gandesc fara sa tin o agenda ascunsa. Caut sa fiu corect, pentru ca este esential atunci cand vrei sa obtii respect in business si ii tratez pe toti la fel. E clar ca exista diferente intre oameni la nivel de performanta, dar in fata mea toti pleaca cu sanse egale. In fine, principiile pe care le urmez sunt aliniate cu cele ale brandului. Am lucrat pentru Orange timp de 17 ani, asa ca declaratia asta n-ar trebui sa surprinda. Valorile Orange te indeamna sa fii onest, direct, dinamic, inovativ si deschis. Termenul deschis e foarte important si eu incurajez o atmosfera buna in companie, in relatiile dintre oameni. Petrecem atat de mult timp in firma incat trebuie sa fie in egala masura placut si eficient, pentru ca daca nu ar fi asa am duce cu totii existente foarte triste.

Care este cea mai importanta realizare din cariera dv.?

In mod categoric a fost rasturnarea de situatie din vanzarile de abonamente din Danemarca. Am preluat o companie in cadere, care nu avusese niciodata cash flow pozitiv. Erau voci la acea vreme care spuneau ca ar fi fost mai ieftin sa inchida afacerea decat sa o mentina. Nici sa o vanda nu se punea problema, ar fi preferat sa o abandoneze pur si simplu. Eu am considerat ca acel business putea deveni profitabil si am luat masurile necesare pentru a reduce costurile si pentru a repozitiona compania, in asa fel incat sa aduca mai multe venituri. A inregistrat un cash-flow pozitiv aproape peste noapte – la doar cateva luni de cand am ajuns eu acolo – si intr-un an financiar am ajuns la un profit de 50 milioane de euro. A fost o mare rasturnare de situatie. In cele din urma am reusit sa o vindem la de 11 ori valoarea ei initiala, ceea ce suna bine si in conditiile de piata actuale.

A fost munca asidua sau noroc?

N-a fost noroc. Bine, este adevarat ca ai nevoie de noroc in afaceri, uneori. Dar in cazul acela n-a fost vorba de noroc, ci de planificare si munca asidua. Am stabilit ca trebuie sa reducem personalul la 700 de oameni de la 1.200, asa ca am facut disponibilizari. Am stabilit ca trebuie sa reducem costurile cu 20% si asta am facut, ne-am propus sa crestem numarul de clienti si sa obtinem 15% cota de piata in timp ce reducem cheltuielile si asta am facut. Toate acestea au permis o pozitionare pozitiva care nu existase pana atunci si au creat platforma pentru o vanzare de succes. A fost o munca foarte grea si solicitanta. Sa treci prin asa ceva nu e deloc usor si nu e o experienta care sa vrei sa se repete. Cunosc oameni care lucreaza si acum pentru TeliaSonera in Danemarca, asa ca, intr-un fel, pot sa spun ca le-am pastrat locul de munca. Uneori, ma simt chiar mandru daca ma gandesc ca cel putin 400 de angajati mai sunt inca acolo.

Putem sa vorbim despre esecuri? E ceva ce v-ati fi dorit sa realizati si nu s-a implinit?

Nu cred ca am avut parte de esecuri majore. Daca as fi avut, probabil ca nu am fi stat de vorba astazi unul cu celalalt.

Daca as afirma ca managementul unei organizatii inseamna strategie, procese si tehnologie, ati modifica ceva la aceasta formula?

Pe mine ma preocupa foarte mult cum sa ne pozitionam eficient in piata pentru a ne maximiza castigurile. Asta ia cel mai mult timp unui manager, cel putin mie, dar trebuie sa ai procese bune care sa sprijine initiativele si sa ai o platforma tehnica excelenta, in materie de inginerie si IT. Da, managementul e o combinatie intre elementele mentionate, dar cea mai importanta dintre ele mi se pare pozitionarea comerciala.

Ce ar trebui sa stim despre viata dv. privata? Cum va petreceti vacantele?

In prima saptamana din an am fost la ski la Whistler in Canada, in Columbia Britanica. A fost al treilea an la rand cand am mers acolo, e un loc frumos. Acolo se afla cea mai mare regiune de schi din America de Nord, la intalnirea dintre muntele Blackcomb si Whistler. E un relief variat, frumos. In martie am fost in Africa de Sud, la fratele meu, care a implinit 70 de ani, prilej cu care s-a adunat toata familia. La sfarsitul lunii septembrie, ma voi duce o saptamana in Turcia, sa joc golf cu fiul si fiica mea.

Sunteti o familie mare? Fiecare locuieste in alta parte?

Nu prea mare. Am un frate si o sora; amandoi sunt casatoriti, fratele meu are doi fii, sora mea are un fiu si o fiica. Eu am un baiat si o fata, iar Mary (partenera mea de viata) are doua fiice… nu suntem prea multi. Sotia mea calatoreste din Marea Britanie in Romania si inapoi, pentru ca lucreaza acolo si in alte locuri din Europa. Fratele meu e in Africa de Sud, sora mea e in Nordul Angliei, fiul meu e la Universitate, la Nottingham, dar acum calatoreste in sudul Asiei. Ultima data cand am vorbit cu el la telefon era la Vientianne, in Laos (unde e pericol de malarie), iar fiica mea e la Londra, unde lucreaza full time pentru o agentie de cercetare de piata.

Richard Moat, CEO Orange Romania

Nascut in 1954, in Nuneaton, Anglia

Absolvent al Facultatii de Drept, St. Catherine’s College, Universitatea Cambridge, in 1973.

A lucrat in asigurari pentru Lloyd’s si Sedgwick Group in Londra.

Timp de 11 ani a detinut functii financiare la USX/Marathon Oil, in industria petroliera.

Richard Moat a fost numit director general la Orange Danemarca in 2002, insa detine primele pozitii la Orange din 1992 in domeniile Financiar, Business Development si Operatiuni, ulterior fiind numit director general al Orange Thailanda.

In calitate de director general al filialei Orange Danemarca a jucat un rol important in asigurarea unor rezultate financiare solide. La sfarsitul anului 2003, Orange Danemarca se situa pe locul trei intre cei cinci operatori.

In calitate de director general al Orange Thailanda, a fost responsabil pentru operatiunile si dezvoltarea licentei nationale GSM 1800 detinuta de aceasta. Tot in aceasta perioada a fost responsabil si cu controlul operatiunilor Orange din alte companii asiatice, incluzand actiunile la BPL din India si Rapidlink din China, si cu dezvoltarea afacerilor din regiune. La sfarsitul mandatului sau de director general, Orange Thailanda avea o arie de acoperire pentru 90% din teritoriu si detinea 1 milion de clienti in primul an de operare.