Un humuleștean la Agenția Spațială Japoneză
George Potrivitu s-a născut în Humulești, un loc aproape mitologic pentru toți românii care au crescut cu povestea isprăvilor lui Nică a lui Ștefan a Petrei. Trecut prin mai multe țări europene și privind înainte spre Japonia și spațiul cosmic, George nu uită de România și de locul nașterii sale. „Deşi Humuleștiul este un cartier al oraşului Tg. Neamţ, locuitorii lui au încă mândria de a fi urmaşii lui Ion Creangă şi păstrătorii unor tradiţii unice. Cu siguranţă nu aş fi nimic din ceea ce sunt astăzi fără temeinica educaţie primită în familia mea minune şi mai apoi la şcoală din Humuleşti. Sunt sigur că locurile natale mi-au oferit o fibră umană puternică, empatică şi în simbioză cu natură, cât şi tenacitatea care m-a ajutat să înfrunt unele momente de cumpănă. Este un loc încărcat de o spiritualitate aparte şi înconjurat de o natură magnifică”.
Acum, George studiază în Franța, la Toulouse, după ce a petrecut câteva luni în Suedia, în Campusul Spațial din Kiruna, aflat dincolo de Cercul Polar. Mai înainte a fost în Germania, la Universitatea din Würzburg, acolo unde au fost puse bazele științei și tehnologiilor spațiale. Următoarea destinație este Japonia. Timp de șase luni va realiza acolo cercetări pentru lucrarea sa de masterat în domeniul propulsoarelor electrice spațiale. „Aceste propulsoare sunt utilizate doar în spațiu şi au la baza principiile fizicii plasmei. De regulă, echipează sonde spațiale pentru misiuni interplanetare sau sateliți de pe orbitele din jurul Pâmântului, mai ales sateliții masivi de telecomunicații”, explică George pentru Revista CARIERE.
Toate aceste studii sunt posibile prin Space Master, un program internațional și multidisciplinar de doi ani, derulat de un consorțiu de opt universități din Suedia, Germania, Marea Britanie, Cehia, Finlanda, Franța, Japonia și Statele Unite. A fost acceptat în program în 2014, după ce terminase ca șef de promoție la Academia de Tehnică Militară din București și publicase lucrări științifice despre propulsia electrică spațială, în perioada petrecută la studii în Italia.
Tehnologiile spațiale definesc un mediu interdisciplinar. Pentru o misiune spațială este nevoie de specialiști din numeroase domenii, ingineri și tehnicieni, specialiști în ergonomie, în management de proiect și ingineri de sistem. „Multe dintre specializările unei școli politehnice se regăsesc ca părți integrante ale unei astfel de misiuni, așadar orice absolvent ar putea, în urma unui program de specializare în domeniul tehnologiilor spațiale, accede fără probleme la posturi în agenții spațiale sau companii din industria spațială”, explică George.
Chiar dacă specialiștii instruiți în domeniul tehnologiilor spațiale sunt aproape toți ingineri, ei pot participa la misiuni în spațiu, după un program special de antrenament pentru astronauţi. George spune că ideea de a pleca în spațiu îl tentează, mai ales că există și oportunități în această direcție. „De regulă, la misiuni spaţiale cu echipaj uman (mai toate vizează acum Staţia Spaţială Internaţională) participă şi ingineri din domeniul tehnologiilor spaţiale, mai ales cei care sunt specializaţi pe partea de propulsie sau de dinamică spaţială. Asta nu înseamnă că noi, prin acest program, ne pregătim pentru așa ceva. Nu suntem viitori astronauţi, însă putem fi dacă aplicăm la un program special de antrenament pentru astronauţi, iar faptul că suntem deja ingineri de sisteme spaţiale este un plus”, mai spune tânărul.
Deocamdată însă prioritatea lui George este finalizarea masterului. La sfârșitul lunii februarie va pleca la Tokyo, pentru șase luni. „Îmi voi împlini visul de a lucra într-o agenţie spaţială de top, iar următorul pas ar trebui să fie implicarea într-o misiune spaţială care va „zbura” în spaţiu. Lucrez încă la acest deziderat. În plan este bineînţeles şi specializarea printr-un program de doctorat, care se va alinia cu interesul meu pentru propulsoarele electrice spaţiale”.
Un absolvent de master în domeniul tehnologiilor spațiale poate să intre în domeniul cercetării, mai întâi printr-un doctorat, sau poate să se angajeze direct într-una dintre industriile acestui domeniu. „Mi-aş dori să pot participa pentru început la o misiune spaţială care utilizează astfel de propulsoare electrice, pentru a aduna experienţa indispensabilă unei munci în laborator, ca mai apoi să mă dedic cercetării, la început printr-un doctorat. Sunt numeroase programe oferite de Agenţia Spaţială Europeană sau de cea franceză şi germană, pentru tinerii absolvenţi de programe masterale în domeniul tehnologiilor şi ştiinţelor spaţiale la care pot aplica, dar şi programe doctorale în parteneriat cu agenţii spaţiale sau companii industriale din acest domeniu. Sper că tot bagajul meu academic de până acum să mă recomande că un bun candidat pentru unul din aceste programe”.
„Un student care a trăit cu adevărat multiculturalitatea”
Până acum George a fost un bun candidat, iar comisiile de admitere i-au apreciat pregătirea. După liceu a fost admis și la Politehnica din București, și la Academia Tehnică Militară. A ales-o pe ultima și consideră că aceasta oferă încă cel mai pun program în domeniul ingineriei aerospaţiale din ţară. A absolvit cu o specializare în aeronave şi motoare de aviaţie, deși îl interesa mai mult ingineria spaţială decât aeronautică. „Totul a plecat de la pasiunea pentru astronomie şi astrofizică, cultivată încă de mic de către tatăl meu, iar mai apoi, la liceu, de către profesorul de matematică. Am fost atras mai mult de partea de tehnologii spaţiale, de partea pragmatică a acestui domeniu: cum accedem la spaţiul cosmic, cum călătorim prin spaţiu, ce tehnologii folosim şi cum le fabricăm. Recunosc că mi-aş fi dorit încă de la terminarea liceului să studiez în străinătate. Ideea era pe vremea aceea să ajung la Toulouse, la universitatea la care sunt student acum”.
Conștient că studiile de ingineria spaţială nu pot fi desăvârșite fără plecarea din ţară, a aplicat pentru bursele Erasmus și a câștigat participarea la două proiecte de cercetare în Franţa şi Italia. „Am investit foarte multă energie în cercetarea pe care am realizat-o la compania italiană ALTA, din Pisa, în domeniul propulsoarelor cu efect Hall, încât ceea ce am reuşit să adun în lucrarea de licență are o puternică notă personală, chiar suflet aş putea spune. Ideea a fost să scriu o lucrare care citită şi pusă în practică, chiar şi de către o persoană nu foarte familiarizată cu domeniul propulsiei electrice spaţiale, poate conduce direct la realizarea unui astfel de propulsor (dacă fondurile permit)”.
Aceste experiențe și lucrările științifice pe care le-a scris i-au adus admiterea în Space Master. De când a fost admis a trecut prin experiențe diverse, nelegate strict de pregătirea profesională. „Am studiat în Campusul Spaţial din Kiruna, situat în cel mai nordic oraş al Suediei, dincolo de Cercul Polar de Nord. Experienţa din Suedia a fost una inedită. Am avut şansa să trăiesc bucuria adusă de aurorele boreale. Am experimentat nopţile lungi, când soarele răsărea la ora 11:00 dimineaţa şi apunea cu puţin după ora prânzului, dar şi zilele de 24 de ore, când Soarele nu apunea niciodată. Aşadar, m-am bucurat de nopţi albe în adevăratul sens al cuvântului şi de plimbări într-o natură sălbatică, cu sania trasă de câini, prin taigaua europeană, dar şi de mici excursii în fiordurile norvegiene, vecine”.
La începutul acestui an, George a fost ales Studentul Anului din Europa, la Gala Ligii Studenților Români din Străinătate. „Cred că juriul competiţiei a căutat în primul rând o îmbinare armonioasă între parcursul academic şi dezvoltarea personală, că om. Cred că pe parcursul ultimilor ani am reuşit să fac un pic din toate, să nu uit de voluntariat şi de implicarea efectivă în societate şi mai ales în comunitatea studenţilor, iar în acest fel am reuşit să învăţ să trăiesc printre oameni, să îi cunosc. Programul de masterat m-a pus deja în contact cu trei sisteme universitare din Europa, la care se adaugă şcoală din România şi experienţa din Italia. Cred că asta m-a recomandat ca un student care a trăit cu adevărat multiculturalitatea şi a testat pe propria-i piele ce înseamnă educaţia la nivel universitar în Europa”.
Planurile lui George includ și crearea în România a unui start-up în domeniul tehnologiilor spaţiale. „Unul din visurile mele este să pot reveni într-o bună zi în ţară, unde să înfiinţez un mic institut/centru de cercetare în domeniul tehnologiilor spaţiale, în strânsă colaborare cu universităţile de tehnologie din ţară. Acolo, pe lângă specialişti în domeniu, din ţară sau din afară, ar putea lucra studenţi şi doctoranzi. Domeniul propulsiei electrice spaţiale este pe cale să cunoască o expansiune extraordinară, oferind produse fiabile care pot funcţiona cu foarte puţin combustibil, mai ales pentru industria de telecomunicaţii. Însă pentru a-mi vedea acest vis devenit realitate ar trebui mai întâi să adun cât mai multă experienţă şi know-how pentru că mai apoi să le pot aplică în ţară. De asemenea, voi avea nevoie de cunoştinţe solide de atreprenoriat şi de parteneri pentru lansarea unui astfel de start-up”.