Opinie: De la declarații, la fapte

Adeseori, chiar și sistemul în care funcționăm se bazează pe un sistem de reguli pe care le respectăm, dar și pe un set de reguli pe care doar le declarăm, fără însă a le și respecta. Politicile incoerente, dar și criza economică, au generat în ultimii ani o scădere vizibilă a investițiilor străine în România. Piața economică din România este considerată, conform unui studiu efectuat de firma de consultanță Roland Berger, una dintre cele mai puțin atractive piețe din Europa. În pofida acestui fapt, leadershipul autohton continuă să creadă într-o evoluție bună a economiei românești, deși investitorii ne ocolesc. Și atunci cum se face că ajungem, de cele mai multe ori, la o destinație fără să avem în vedere obiectivul final?

În modul în care privesc eu lucrurile, constat că societatea în care trăim determină schimbări în fiecare individ în parte. Doar că, atunci când lucrurile nu merg tocmai bine, în loc să facem un pas în spate și să privim situația, să o analizăm și să o înțelegem, pentru a reuși să ne asumăm greșelile, preferăm să trecem lucrurile cu vederea, să facem iute doi pași în față fără a învăța și fără a ne asuma greșelile. Trăiesc cu convingerea că acest comportament este modelat de tiparul de comportament specific leadershipului acestei țări.

Atâta timp cât politicienii (în frunte cu cel care deține puterea), fie că vorbim de guvernanți, sau de parlamentari, acționează în acest mod, devine doar o chestiune de timp până ce acest comportament se propagă la scară largă în restul societății. Realitatea se pare că nu-mi contrazice această senzație. Care ar fi soluția de ieșire dintr-o astfel de situație? Depinde de fiecare în parte. De valorile și de concepția despre viață la care se raportează. Un lucru îmi este, însă, clar: influența politicului și a reprezentanților statului asupra societății românești este indiscutabilă. La nivel de politică financiară, trăiesc cu impresia că trăim una caldă și una rece, scade EURIBOR-ul, dar cresc taxele și impozitele. În aceste condiții devine firească întrebarea cum vor evolua lucrurile pe viitor.

Personal, consider că trendul va fi unul ascendent. Nu puternic ascendent, dar clar superior celui din anii trecuți. Sigur, nu trebuie să uităm că anul acesta vom vota un nou președinte al țării. Cum și dacă acest lucru va influența acest trend rămâne de văzut.

Într-unul dintre programele TMI – Employeeship există un model, cunoscut de majoritatea dintre voi, numit Rezultate – Comportamente – Paradigme. Acesta afirmă că, pentru a obține rezultate diferite, e nevoie de a merge în profunzime cu schimbarea, atât în termeni de mentalități, cât și în termeni de valori, convingeri, paradigme. De ce este necesar să facem acest lucru? Răspunsul este unul simplu deoarece schimbarea este singura constantă în viață. În acest model văd și răspunsul la întrebarea legată de ce anume este de făcut în România următorilor ani.

Dacă dorim să schimbăm în bine mersul societății românești este necesar să ne ghidăm după următorul principiu: comportamentul este sursa rezultatelor noastre, iar dacă ne dorim să obținem rezultate diferite, este imperios necesar să schimbăm modul în care ne comportăm. Sunt conștientă că, în teorie, acest principiu funcționează perfect, dar în "viața reală" aceste schimbări sunt generate de credințele, percepțiile, tradițiile și prejudecățile noastre. TMI numește acest set comportamental paradigme, acestea fiind construite pe baza experiențelor anterioare sau a informațiilor pe care le-am primit din surse sigure.

Spre exemplu, în cazul în care un reprezentant al guvernului dezvoltă un mod de abordare a cetățenilor, unul care-i aduce rezultate, ea/el a dezvoltat o paradigmă, care va fi folosită în abordarea fiecărui individ în parte. De ce? Pentru că "cei care ne reprezintă" au tendința de a generaliza: dacă în acest mod funcționează cu o persoană, va funcționa, probabil, cu oricare alta. Doar că acest mod de a gândi lucrurile poate deveni contraproductiv și asta deoarece oamenii sunt diferiți și își conduc viața după aspirații proprii.

Un alt capitol important este responsabilitatea și percepția asupra acesteia. Dacă cineva privește responsabilitatea drept o povară, acea persoană va avea tendința de a evita asumare responsabilității și o va pasa către alte persoane. Iar acest lucru se întâmplă deoarece creierul nostru se concentrează mai degrabă pe "plusuri" și ignoră "minusurile"!

Din această perspectivă, lucrurile devin simple: doar prin asumarea responsabilității vom reuși să ne dezvoltăm atât ca oameni, cât și ca cetățeni. Iar la nivel de societate, consider că soluția constă într-o mai mare asumare a responsabilității cu privire la modul în care promovăm candidații la funcții înalte în stat!

Vă doresc spor și satisfacții în tot ceea ce faceți!

Andreea (Udrea) Rădulescu este TMI Training & Consulting.