Pur și simplu… un loc de muncă bun
Ce anume din ”bucătăria” organizațională urcă un simplu loc de muncă la rang de loc de muncă bun?
Este o întrebare pe care mi-am adresat-o adeseori, trecând prin zeci și zeci de organizații în fiecare an și conducând propria mea companie de peste 20 de ani. Înainte de a avea propria mea companie, am fost în alte două locuri în care am condus echipe și în care mi-am încercat abilitățile de leadership. Am învățat și am citit mult despre leadership. Și fac asta continuu, încercând să înțeleg din ce în ce mai mult despre alchimia acestei relații care poate face oamenii să stea mult timp alături de tine. Pentru că, una dintre ipotezele de la care eu pornesc este că, dacă oamenii stau mult timp alături de tine, acela este un loc în care se simt ca acasă… Este un loc de muncă bun.
Există multe stereotipuri sau idei care se vehiculează în piața forței de muncă în legătură cu numărul de ani pe care ”trebuie” să-l petreci într-o anumită companie pentru a putea să îți dezvolți o carieră sau dacă este bine sau nu ca la un anumit număr de ani să schimbi locul de muncă pentru a nu rămâne blocat, din perspectiva dezvoltării. Cred că acestea sunt stereotipuri, pentru că sunt foarte multe companii de succes în care oamenii lucrează și câte 20 sau 30 de ani, nefiind vorba doar de membri ai Generației X. Sunt deja suficient de mulți Millennials care au împlinit 12, poate 15 ani într-o companie, trecând prin mai multe roluri și dezvoltându-se permanent în proiecte noi. Mai mult, studiile făcute în ultimii ani pe baza interesului pentru fenomenul de ”Great Resignation” arată că s-a conturat deja fenomenul ”The great disappointment” și reacția de abandon s-a diminuat pe fondul schimbărilor în plan economic, schimbări care aduc mari semne de întrebare în legătură cu conturarea unei noi crize financiare, importante sau nu. În plus, se discută din nou despre tendința ”lifetime employment”, aparent curios în condițiile în care Generația X este în acest moment în proporție de 35 – 40 % din totalul forței de muncă, Millennials au depășit 50% și vine puternic din spate generația Z care are altă preferință de muncă și de viață, față de cele de dinainte. În acest mix de preferințe și tendințe există oare un profil universal al unui loc de muncă bun? Ce este comun în toate acestea și ne-ar ar putea ghida pentru a putea gândi acțiuni și soluții concrete?
Coerența
Unul dintre fenomenele pe care le putem recunoaște ușor în organizații este lipsa de coerență între ceea ce susținem și ceea ce se întâmplă în realitate. Nu susțin că nu există justificare pentru abaterile de acest gen, deoarece presiunile și ritmul de business și de viață sunt uneori complet incontrolabile. Dar nu justificarea este ceea ce ne lipsește.
În foarte multe companii se dau mesaje de la vârf în legătură cu echilibrul personal, cu dorința reducerii de ore suplimentare sau a stresului, se fac inclusiv investiții în a aduce speakeri inspiraționali care să le vorbească oamenilor despre nevoia de echilibru. Și da, cred că un loc de muncă bun este un loc de muncă în care poți avea și o viață personală și poți avea și prieteni la locul de muncă cu care să împărtășești atât efortul de zi cu zi cât și timpul tău liber.
Realitatea contrazice aceste lucruri, în momentul în care același management de la vârful organizației creează presiune continuă prin cerințe care sunt permanent urgente, care nu se aliniază la realitatea din calendarele și din efortul echipelor lor, solicitând o permanentă reprioritizare. Apare, în acest fel, o lipsă de coerență între ceea ce susținem și ceea ce facem și, chiar dacă există o rațiune puternică în spatele fiecare cerințe manageriale, oamenii din organizație văd mai degrabă lipsa de coerență decât înțeleg aceste rațiuni. Rezultatul este că, pe lângă stres și presiune, apare confuzia în legătură cu ceea ce este cu adevărat important și scade încrederea în preocuparea reală a managementului în privința sănătății organizaționale.
Lipsa de coerență în mesaje este una dintre sursele cele mai puternice de scădere a angajamentului în organizații. Oamenii acordă mult mai multă atenție la ceea ce fac liderii decât la ceea ce spun liderii. Există inclusiv studii empirice care demonstrează că echipele care au șefi ce se dovedesc lipsiți de coerență în mesaje și comportamente sunt mult mai stresate și le este dificil să livreze performanță pe termen lung.
Consecvența
Consecvența în decizii alături de perseverența în menținerea unui curs de acțiune sunt două elemente esențiale pe care oamenii le caută la liderii lor. Un loc de muncă bun este acela în care cel care te coordonează are răbdare și este consecvent în sprijinul pe care ți-l oferă pentru a învăța și a te adapta la cerințele organizației. Mai ales pentru cineva nou venit, care încă nu înțelege toate regulile locului și care abia încearcă să construiască relații cu echipa și cu cel care conduce respectivul loc de muncă, consecvența în comportamente și în decizii cresc covârșitor viteza de adaptare și de integrare. Cu atât mai mult la început, când oamenii nu știu să evalueze corectitudinea sau valoarea unor decizii sau moduri de acțiune, prea multe schimbări din mers creează demotivare și confuzie.
Desigur, într-un mediu de lucru atât de dinamic și de complex, schimbarea din mers este o cerință, și nu vorbim de deciziile de business aici, ci vorbim de modul de lucru cu cei pe care ni-i dorim în echipele noastre.
Transparența
În ce fel transparența face un loc de muncă să fie dorit? Pentru că nu accesul la orice fel de informații determină nivelul de transparență și gradul de deschidere și onestitate pe care oamenii îl percep în momentul în care li se împărtășesc ”de ce-urile” organizației și ale muncii lor. Când oamenii percep onestitate și deschidere, nu se simt manipulați și folosiți, simt că vin într-un loc în care își pot exprima opiniile și pot contribui, înțeleg motivația din spatele a ceea ce li se cere, au sentimentul de incluziune și de echitate.
Discuțiile repetate în spatele ușilor închise sau excluderea anumitor oameni în diferite situații care apar la locul de muncă reduc siguranța psihologică a acelui loc. Poate nu ne vine să credem, dar lipsa de transparență internă a unei companii față de angajații săi este foarte transparentă din exterior și se vede de la distanță. Oamenii percep lipsa de transparență și, chiar dacă nu vorbesc despre ea exact în acești termeni, sfârșesc prin a-și descrie locul de muncă ca pe un loc în care trebuie să stai în banca ta și să faci strict ceea ce ți se cere, fără a avea acces la o privire de ansamblu. În esență, un loc lipsit de transparență și lipsit de principii clare pe care le poți vedea și înțelege din prima zi când pășești acolo, nu are cum să fie un loc de muncă bun.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 283
Pentru abonare, click aici
