Ce își doresc liceenii români în materie de joburi? Sunt ele profesiile viitorului?
Pentru că inteligența artificială va dicta evoluția profesiilor peste tot în lume, e nevoie să știm cum influențează această dinamică piața muncii, care e configurația meseriilor viitorului pe mapamond, care sunt influențele asupra angajaților și angajatorilor, dar și cum se răsfrâng toate acestea asupra sistemului educațional. E mare nevoie să știm care sunt cele mai cerute abilități pentru meseriile viitorului, cum se deprind și se cultivă acestea în școală.
De asemenea, trebuie să știm care sunt meseriile care vor dispărea în următorii 5-10 ani și care sunt meseriile care vor rămâne pe piața muncii, dar într-o nouă paradigmă digitală. Și mai ales care sunt profesiile noi care se vor dezvolta pe piața muncii și cum ne pregătim tinerii pentru acestea.
Interesul pentru meseriile viitorului este din ce în ce mai mare pentru toate părțile implicate – elevi, profesori, părinți, angajatori, antreprenori – așa cum arată un sondaj de opinie realizat de INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate, în cadrul proiectului „Ghidul Meseriilor Viitorului”.
Ce profesii își doresc adolescenții?
Conform acestui studiu, aproape două treimi dintre elevii de clasele a XI-a şi a XII-a din România şi-ar alege, după finalizarea studiilor, un loc de muncă în IT (32%) sau medicină (31%),
În acelaşi context, 13% dintre cei chestionaţi au menţionat că domeniul economic, al managementului şi al antreprenoriatului este atractiv pentru un viitor job, iar 8% ar opta pentru un loc de muncă în domeniul juridic (avocat, jurist, procuror, judecător).
„Interesant este că, pentru tineri, un loc de muncă în poliţie sau armată (6%) este de două ori mai atractiv decât în educaţie sau sport. Interesul pentru meseria de profesor este exprimat de elevi în proporţie de doar 3%. Printre meseriile „exotice” menţionate în răspunsurile la chestionare regăsim: pilot de drone şi miner spaţial. Unu din doi elevi consideră că noile meserii ale viitorului vin din domeniul roboticii, inteligenţei artificiale şi al calculatoarelor, 16% din imprimarea 3D, 14% din realitatea virtuală, 13% din internetul tuturor lucrurilor şi 6% din blockchain”, arată rezultatele sondajului citat.
În plus, elevii au fost atraşi de marketingul digital în proporţie de 17%, iar apoi, în procente aproape egale, de meserii ca programatori de roboţi şi inteligenţă artificială (15%), ghid turistic spaţial (14%) şi arhitect de spaţii virtuale şi dezvoltator de avatare (câte 13%).
Totodată, 9% dintre elevii intervievaţi au optat pentru biomedicină sau biotehnologii ori pentru jobul de analist de baze de date/specialist în protecţia datelor. Într-un procent de 3%, aceştia par interesaţi să devină inovatori de energii alternative.
Același studiu arată că cei mai mulţi dintre elevi (61%) au apreciat că vor face între două şi cinci schimbări majore de job în decursul carierei, în timp ce doar 22% cred că vor schimba „macazul” în viaţa lor profesională doar o dată. Restul de 17% mizează pe flexibilitate profesională şi cred că vor face peste cinci schimbări în cariera proprie.
În ceea ce priveşte părerea părinţilor şi cadrelor didactice faţă de viitorul loc de muncă al copiilor, rezultatele sondajului converg tot spre domenii precum IT. Astfel, circa jumătate dintre cei chestionaţi (44%) consideră că IT-ul este domeniul de viitor (programare, robotică, inteligenţă artificială), un procent semnificativ mai mare decât în cazul elevilor (32%). Pe locul doi se află medicina cu un procent de 28%.
Perspectiva meseriei de profesor în rândurile părinţilor şi ale cadrelor didactice este atractivă în viitor pentru doar 5% dintre respondenţi, respectiv 2% pentru domeniul juridic (avocat, jurist, procuror, judecător). Domeniul economic şi al afacerilor este atractiv pentru 11% dintre părinţii şi profesorii care au răspuns la acest chestionar, în timp ce 6% consideră psihologia un domeniu atractiv în viitor.
De asemenea, aproape o treime dintre respondenţi consideră robotica şi inteligenţa artificială ca sursă principală pentru noile meserii ale viitorului, în timp ce doar 6% au optat pentru blockchain. Restul de opţiuni sunt relativ echilibrate între: calculatoare (17%), imprimare 3D (17%), internetul tuturor lucrurilor (16%) şi realitate virtuală (14%).
Pe de altă parte, părinţii mizează pe flexibilitatea profesională a propriilor copii mai mult decât elevii. Mare parte dintre respondenţi (83%) mizează pe mai mult de de trei schimbări ale locului de muncă pentru copiii lor, iar 7% cred că acest lucru se va întâmpla doar o dată.
Sondajul de opinie al INACO a fost realizat, în perioada septembrie – noiembrie 2018, pe un eşantion de peste 1.300 de elevi, părinţi şi profesori din Bucureşti, Timişoara şi Piteşti, în cadrul proiectului „Ghidul Meseriilor Viitorului”.
Pornind de la aceste date, pe parcursului anului 2019, vom prezenta cât mai multe dintre meseriile viitorului, însoțite și de un portret de profesionist care să ilustreze cât mai bine profesia respectivă.
Foto: Pixabay