Ce modificări fiscale cu impact pe piața muncii au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2025
Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din trei industrii (IT, construcții și sectorul agroalimentar) și majorarea salariului minim pe economie sunt cele mai importante modificări fiscale cu efect imediat pe piața muncii de la începutul anului 2025.
Avocata Lorena Stanciu, associate în cadrul casei de avocatură Cumpănașu și Asociații, a realizat, pentru Revista CARIERE, o analiză a acestor modificări și a potențialelor consecințe pentru angajatori și angajați:
”Publicată în Monitorul Oficial numărul 1334 din 31 decembrie 2024, Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025 si pentru modificarea și completarea unor acte normative aduce modificări fiscale ce ar putea impacta semnificativ piața muncii din Romania începând cu anul 2025.
Aceste măsuri fac parte dintr-o serie de reforme fiscale pe care Guvernul României le propune cu obiectivul de a asigura sustenabilitatea bugetului de stat și respectarea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul final este alinierea sistemului fiscal la recomandările internaționale, creșterea veniturilor bugetare și promovarea echității fiscale, prin asigurarea unui tratament uniform între sectoarele economice.
Deși impactul reformelor fiscale amintite va avea reverberații pe piața de munca în ansamblul ei, trei domenii de activitate vor resimți major si fără întârziere efectul acestora: IT, construcții si agroalimentar.
Reamintim că până la 31 decembrie 2024, angajații din cele trei mari domenii amintite beneficiau de facilități fiscale semnificative care includeau:
(i) scutirea de impozit pe venit: angajații erau scutiți de plata impozitului pe venit pentru salariile brute de până la 10.000 lei lunar, numai partea din venitul brut lunar ce depășea această sumă fiind supusă impozitării cu 10%;
(ii) cotă redusă pentru contribuțiile sociale: pentru veniturile brute de până la 10.000 lei lunar, se aplica o cotă redusă de contribuție la asigurările sociale (CAS) de 20,25% față de cota standard de 25%; totodată, angajații aveau opțiunea de a solicita reținerea integrală a cotei de CAS ca si contribuție la Pilonul II de pensii.
Începând cu 1 ianuarie 2025, aceste facilități fiscale care au reprezentat un resort determinant pentru expansiunea în România a domeniilor amintite – în special cel IT, unde scutirea de impozit pe venit exista de peste două decenii – au fost eliminate. Astfel, angajații din IT, construcții si agroalimentar vor datora aceleași taxe ca orice alt salariat din orice alt sector economic, respectiv impozit pe venit de 10%, contribuții pentru fondul de pensie de 25% și contribuție pentru sănătate de 10%.
Pe lângă aceste modificări particularizate, a fost oficializată o ajustare generală a salariului minim brut garantat în plată, respectiv la 4.050 lei, față de nivelul precedent de 3.700 lei, reprezentând o creștere de cu 9,4%. În consecință, salariul minim brut în agricultură și industria alimentară crește la 4.050 lei, în linie cu salariul minim pe economie, în timp ce în sectorul construcțiilor, salariul minim brut va rămâne la 4.582 lei. Totuși, salariații care erau remunerați anterior cu salariul minim ar putea experimenta o ajustare în minus a salariului net ca urmare a eliminării facilităților fiscale.
În același timp, a fost stabilit cu aplicabilitate de la 1 ianuarie a.c. un plafon de 300 de lei pentru care nu se datorează plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit, cu excluderea salariilor brute ce depășesc 4.300 lei, precum si a bonurilor de masă.
În concluzie, modificările fiscale prevăzute pentru anul 2025 vor aduce o serie de provocări pentru salariații din sectoarele IT, construcții și agroalimentar, fiind de așteptat ca eliminarea facilităților fiscale de care aceștia beneficiau anterior să conducă la o creștere a poverii fiscale pentru acești angajați, care se va reflecta cel mai probabil în nivelul salariilor lor nete. Previziunile sunt că aceste schimbări vor concura la deteriorarea climatului economic și a pieței muncii locale, deja afectată de mai mult timp de o criza de personal, povara deficitului bugetar fiind transferata volens nolens către salariați și angajatori deopotrivă, cei din urma putându-se vedea constrânși de circumstanțe sa preia o mare parte din sarcina fiscală instituită pentru a compensa o scădere semnificativă a salariilor nete cuvenite salariaților afectați. De asemenea, se anunță necesară o reevaluare a structurii salariilor și a beneficiilor oferite, pentru a menține motivația angajaților și a asigura competitivitatea pe piața muncii. Este esențial ca atât salariații, cât și angajatorii, să se pregătească pentru aceste schimbări și să adopte măsuri proactive, cum ar fi creșterea transparenței în negocierea salariilor și ajustarea politicilor salariale, pentru a face față noilor condiții economice.”