„Chiar dacă un MBA nu este specificat în job description, acesta reprezintă un avantaj important în pozițiile de executive și top management”
Gianinna Romașcu, Senior Headhunter, Evolve Today a răspuns în scris în Ghidul MBA 2021 la câteva întrebări din cadrul materialului amplu: „Cu sau fără MBA pe o piață a muncii post-pandemie?”. Iată ce ne spune aceasta în legătură cu piața muncii și calificările sau supracalificările potențialilor angajați:
O cheie care îți deschide una dintre cele mai importante uși, aceea a cunoașterii într-o perspectivă amplă a mediului de afaceri și a apartenenței la un grup al elitelor din business. O ușă în spatele căreia speri să obții mai multă putere de decizie, o funcție de top management și un venit considerabil mai mare. Cu astfel de aspirații pleacă la drum orice tânăr atunci când se înscrie întrun program MBA. Cum arată însă în realitate viața după MBA, câtă nevoie are mediul de business de astfel de candidați supracalificați, cât cântărește, de fapt, o diplomă MBA într-un CV ori cât de greu/ușor găsește o funcție pe măsura pregătirii un absolvent MBA sunt întrebări la care am încercat să aflăm răspunsuri direct de la sursă, adică de la un specialist în recrutări pentru funcții de top management. Vestea proastă: în România, puțini angajatori de top impun ca o condiție esențială pentru recrutare diploma MBA. Vestea bună: complexitatea din ce în ce mai mare a mediului de afaceri îi determină, de la an la an, pe tot mai mulți să-și crească „pretențiile”.
DOAR PENTRU 10% DINTRE ANGAJATORII DE TOP MBA E UN CRITERIU DE SELECȚIE
Piața muncii din România are nevoie de candidați absolvenți de MBA, fie că își dă seama de acest aspect, fie că nu. Are nevoie de lideri cu supracalificări, pentru a menține un nivel ridicat de productivitate și un mindset orientat spre business. Mai ales în noul context atât de provocator, „în care afacerile trebuie să crească printr-un leadership vizionar, care să evite plafonarea în mediocritate a companiilor”, susține Gianinna Romașcu, Managing Partner și Senior Headhunter al agenției de recrutare Evolve Today.
Din fericire, continuă ea, tot mai mulți angajatori își dau seama de nevoia aceasta, ca și de faptul că managementul și leadershipul sunt roluri pentru care o diplomă universitară și un talent nativ nu mai sunt suficiente, atunci când treci de la un nivel înalt la unul și mai înalt. „Pozițiile de top management sunt în topul piramidei de recrutare și angajatorii au cu siguranță un set riguros de criterii de selecție, de soft și hard skills pe care le caută într-un potențial candidat. Însă, din experiența mea, pot spune că undeva în jur de 10% dintre angajatorii de top au ca un criteriu de selecție finalizarea unui MBA. Observ totuși că finalizarea unui MBA este o tendință în creștere, mai ales acum, când tehnologia face ca aceste programe de învățământ superior să fie tot mai accesibile managerilor (fie că sunt căutate de indivizi ca o metodă de dezvoltare în carieră, fie că sunt sponsorizate de companii)”, confirmă Gianinna Romașcu.
DESCHIZĂTOR DE DRUMURI, DAR NU ȘI O CONDIȚIE PENTRU SUCCES
Nu este un secret faptul că un MBA îți poate deschide extrem de mult orizonturile în domenii-cheie ca antreprenoriat, management, tactici de negociere, gândire strategică, economică, perspectivă globală și multe altele, în funcție de natura programului ales. Pentru că, în esență, MBA-ul este o formă de pregătire pentru persoanele adulte, care au un anumit nivel de maturitate profesională. De aceea, este accesat în general de cei care au 5-7 ani de experiență în management și vor să ajungă la următorul nivel al carierei lor. „Pe scurt, poate fi un tool care să-ți faciliteze drumul spre o carieră de top, însă nu reprezintă o condiție pentru succes. Munca și perseverența în schimb sunt secretele unei cariere de top”, a ținut să sublinieze headhunter Gianinna Romașcu.
ÎNTRE „NICE TO HAVE” ȘI „MUST-HAVE”, CÂT CÂNTĂREȘTE MBA ÎNTR-UN CV
În ce condiții însă o diplomă MBA dă greutate unui CV și chiar poate face diferența admis-respins? Gianinna Romașcu explică: pentru cei care aspiră la poziții de top management la companii din afară și au subsidiare în România, finalizarea unui MBA este, de obicei, „nice to have” sau, în unele cazuri, chiar „musthave”. Pentru că, întărește ea ideea, o diplomă de MBA poate fi cheia către o poziție de top într-o multinațională. Însă pentru un start-up de exemplu, MBA-ul nu va fi niciodată un criteriu esențial pentru selecția unui candidat, pentru că nu toată lumea își permite să urmeze un program de acest gen: „Consider însă că orice director într-o pozițiecheie de top management ar trebui să aibă un MBA la CV, chiar dacă în România nu se pune încă prea mult accent pe asta. Totuși, tot mai mulți profesioniști încep să conștientizeze pe cont propriu importanța unei pregătiri de top și să o urmeze din proprie inițiativă, pentru a-și face jobul mai bine și pentru a-și consolida poziția de management într-o companie”.
Concret, dă ea detalii, chiar dacă un MBA nu este specificat în job description, acesta reprezintă un avantaj important în pozițiile de executive și top management. Practic, obținerea unui MBA se traduce (strict teoretic) în promisiunea că un candidat vine la pachet cu o gândire critică și abilități dovedite de a rezolva probleme complexe. Pe de altă parte însă, chiar dacă obținerea un MBA este o realizare care nu poate fi trecută cu vederea, aceasta nu garantează calitatea sau seriozitatea candidatului. Dă bine „pe foaie”, însă mai departe „intervine abilitatea specialistului de recrutare de a descoperi dacă MBA-ul se traduce într-adevăr în rezultate reale, măsurabile și relevante pentru compania angajatoare”. De fapt, MBA-urile vin ca o soluție la concurența acerbă pentru pozițiile de top management, iar unii dintre cei care le urmează cred că astfel își asigură rolurile pe care le doresc. În realitate, vânătoarea pentru pozițiile de top rămâne o provocare grea atât pentru candidați, cât și pentru angajatori.
O INVESTIȚIE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALĂ
Vârsta medie pentru cursanții la MBA-uri este de 30-45 de ani. Însă, pe lângă vârstă, apar și alte criterii de segmentare. Conform reprezentantei Evolve, cei care optează pentru o supracalificare în management (sau în alt domeniu) au deja cel puțin 5-10 ani experiență în domeniul de activitate, au un anumit nivel de maturitate profesională, sunt orientați către poziții strategice de top management și au un plan de evoluție profesională bine pus la punct. Vor să ajungă la „next level”, iar MBA-ul este un tool prin care reușesc să facă asta: „Din discuțiile pe care leam avut cu absolvenții de MBA-uri, am aflat că astfel de programe le-au oferit încredere în forțele proprii și o perspectivă mai amplă asupra businessului, asupra comportamentelor din organizații și asupra relațiilor interumane. Pe lângă asta, oferă o oportunitate unică de networking cu lideri din industria în care activezi și deschide noi oportunități de colaborări de business (celor care au ochi să le vadă). Din aceste puncte de vedere, pe lângă abilitățile teoretice și practice pe care le poți dobândi în urma unui MBA, pot spune că este o investiție care merită – atât ca investiție în carieră, cât și în dezvoltarea personală și în construirea de relații”. Din păcate, a avertizat ea, pandemia și-a lăsat amprenta asupra cererii și ofertei de poziții de top management în mod negativ: „Pot spune că segmentul este puțin «amorțit» și că există profesioniști în poziții de top management care vor să facă o schimbare, însă nu li se arată oportunități”. Principalul motiv, crede Gianinna Romașcu, angajatorii sunt reticenți în a face schimbări majore de organigramă în momentele acestea de incertitudine economică și preferă să facă recrutări cu circuit închis sau să promoveze din interiorul companiei.
Acest material a fost preluat din Ghidul MBA 2021.
Puteți vizualiza aici un preview al ghidului.
Dacă doriți să achiziționați un exemplar, click aici.
Photo by Scott Graham on Unsplash