Comportamentul non-verbal al Gen Z afectează comunicarea la locul de muncă

„Privirea Gen Z” („Gen Z stare”), un fenomen născut pe TikTok, trece dincolo de statutul de meme online și devine subiect de dezbatere în companii, pe forumuri și în presa de specialitate. Tinerii din Generația Z – născuți între 1997 și 2012 – sunt acum confruntați cu o oglindă mai puțin flatantă: un comportament non-verbal care, intenționat sau nu, ridică probleme de comunicare în interacțiunile profesionale, scriu jurnaliștii de la msn.com.

Ce este „privirea Gen Z”?

Descrisă drept un contact vizual gol, impasibil, lipsit de reacții verbale, această „privire” înlocuiește adesea formulele tradiționale de salut sau conversația de circumstanță în roluri de interacțiune cu publicul.

Pe rețele sociale și forumuri precum r/generationology sau r/TikTokCringe, utilizatorii – în mare parte din generații mai vechi – relatează experiențe în care, în loc de un salut sau o confirmare verbală, primesc doar o privire neutră. Pentru unii, această atitudine semnalează dezangajare sau lipsa competențelor de comunicare. Membrii Gen Z, însă, susțin că este adesea o reacție la situații stânjenitoare, la interacțiuni percepute ca inutile sau pur și simplu o preferință pentru autenticitate în locul politeții formale.

Impactul în organizații

Managerii și colegii din generații mai vechi afirmă că fenomenul reflectă o provocare mai amplă legată de abilitățile de comunicare față în față și de așa-numitele „soft skills”, esențiale în rolurile orientate către client. Lipsa acestora poate genera neînțelegeri, percepția de lipsă de respect și chiar scăderea satisfacției clienților.

Studiile citate în presa de business arată că:

• 18% dintre manageri au luat în calcul să își părăsească funcția din cauza dificultăților de gestionare a echipelor Gen Z.
• 27% ar prefera să evite angajarea tinerilor din această generație, dacă ar putea.
• 50% dintre manageri consideră că Gen Z generează tensiuni între diferitele grupe de vârstă din companie.

Chiar și managerii din Gen Z recunosc că propria generație este „cea mai dificilă de gestionat”.

În retail și ospitalitate, unde calitatea interacțiunii directe influențează direct fidelitatea clienților, „privirea Gen Z” poate eroda loialitatea față de brand. În schimb, pentru o parte dintre consumatorii tineri, lipsa small talk-ului și atitudinea directă pot fi percepute pozitiv, ca un semn de eficiență și autenticitate.

Contextul economic și social

Generația Z reprezintă aproape 30% din forța de muncă și deține o putere de cumpărare estimată la peste 1.000 de miliarde de dolari. Obiceiurile lor digitale, apetitul pentru autenticitate și reticența față de normele tradiționale obligă companiile să-și regândească strategiile de training și relația cu clienții.

Totuși, Gen Z resimte presiuni economice considerabile:

• 58% dintre absolvenții recenți caută încă un loc de muncă full-time, față de 25% în rândul milenialilor sau Gen X la momentul absolvirii.
• Sunt de trei ori mai puțin predispuși să aibă un job asigurat înainte de finalizarea studiilor.
• Piața joburilor entry-level se restrânge, iar automatizarea și AI schimbă radical perspectivele pe termen lung.

Într-un mediu atât de competitiv, un comportament perceput drept pasiv sau dezinteresat poate constitui un obstacol suplimentar.

Un ciclu recurent al criticilor generaționale

Criticile față de generația tânără nu sunt noi. Milenialii au fost etichetați în anii 2000 drept „Me Me Me Generation” – acuzați de narcisism, lipsă de disciplină și dependență de tehnologie. Generația X, la rândul ei, a fost numită „generația blazată”, percepută ca cinică, distantă și sceptică față de autoritate.

CITEȘTE ȘI: De ce își iau angajații proiecte secundare, dincolo de motivația financiară – STUDIU

Foto: ID 281835107 ©Seventyfourimages | Dreamstime.com