Corneliu Bodea: Impactul AI asupra locurilor de muncă | INTERVIU

Automatizarea și inteligența artificială modelează profund dinamica locurilor de muncă. Tehnologiile avansate elimină sarcini repetitive și eficientizează procesele din diverse industrii. Producția, logistica, finanțele și serviciile resimt impactul acestor schimbări. Noile sisteme inteligente oferă soluții rapide și reduc erorile umane. În acest context, angajații trebuie să își dezvolte abilități complementare tehnologiei. Adaptabilitatea, gândirea critică și competențele digitale devin factori cheie pentru succesul profesional. Fără o reconversie adecvată, riscul de excluziune profesională crește semnificativ. Despre impactul AI asupra locurilor de muncă din viitor am vorbit cu Corneliu Bodea, CEO Adrem:

Impactul automatizării asupra industriei de producție în următorii 10 ani

Transformările din industrie nu se limitează la simpla înlocuire a muncii umane cu roboți. Automatizarea și inteligența artificială creează ecosisteme industriale mai flexibile, capabile să răspundă rapid la schimbările pieței. În acest context, tehnologiile emergente nu doar eficientizează producția, ci o și regândesc complet.

„În următorul deceniu, automatizarea și inteligența artificială nu vor mai fi doar despre eficiență, ci despre supraviețuirea pe o piață tot mai competitivă. Dacă până acum automatizarea a eliminat procese repetitive, introducerea la scară largă a tehnologiilor bazate pe AI va redefini regulile jocului: va optimiza în timp real fluxurile de producție, va gestiona echipamentele și va ajusta instantaneu capacitatea de producție la cerințele pieței. În energie, tranziția este deja vizibilă. Sistemele rigide dispar și sunt înlocuite de rețele descentralizate, flexibile, capabile să răspundă instant la cerere și ofertă. Mentenanța nu va mai fi reactivă, ci predictivă – pentru că AI va anticipa defecțiunile înainte să apară, va reduce costurile și va maximiza durata de viață a infrastructurii. Desigur că impactul pare a fi  unul pozitiv; provocarea reală va fi însă adaptarea forței de muncă”, a spus Corneliu Bodea.

CITEȘTE ȘI: Sunt angajații în pericol să-și piardă jobul din cauza AI? | STUDIU – Revista Cariere

Principalele competențe relevante

Munca alături de inteligența artificială presupune un set nou de abilități. Tehnologia nu elimină necesitatea factorului uman, ci îi schimbă rolul. Adaptabilitatea, gândirea analitică și înțelegerea proceselor digitale devin mai importante decât sarcinile operaționale de rutină.

„Este important să înțelegem faptul că nici în energie, dar nici în alte industrii nevoia de forță de muncă și de input uman nu vor dispărea sub AI și automatizare, dar piața de muncă va arăta, cu siguranță, cu totul altfel. Ceea ce era cândva un job operațional devine tot mai mult unul decizional, în care interacționăm cu sisteme inteligente, nu doar le executăm comenzile. Asta înseamnă că oamenii din industrie trebuie să își recalibreze abilitățile. Cele mai valoroase competențe cred că vor fi legate de înțelegerea profundă a sistemelor digitale, gândirea critică bazată pe date și capacitatea de a naviga prin schimbare, nu doar de a reacționa la ea. Eu pot exemplifica cel mai clar aceste schimbări prin ceea ce se întâmplă în domeniul în care activez, în energie: astăzi, un operator de rețea nu mai are doar rolul de a menține infrastructura, ci trebuie să înțeleagă cum algoritmii AI redistribuie fluxurile de energie într-o rețea descentralizată și să ia decizii strategice pe baza acestor date. Practic, nu mai e suficient să <<repari>> un sistem, trebuie să știi cum să-l optimizezi”, a adăugat Corneliu Bodea.

CITEȘTE ȘI: Viitorul recrutării în 2025: Despre tendințe, salarii și munca remote

Rolul educației continue

Într-o economie definită de schimbare rapidă, educația nu mai este un proces static. Învățarea continuă devine esențială pentru menținerea relevanței profesionale. Competențele trebuie actualizate constant, iar angajatorii și instituțiile de învățământ joacă un rol-cheie în acest proces.

„Învățarea continuă nu mai este un lux, ci o condiție de supraviețuire profesională. Piața muncii este deja divizată – și se va împărți tot mai clar – între cei care evoluează odată cu tehnologia și cei care vor fi înlocuiți de ea. Este posibil ca diplomele obținute acum 10-15 ani să nu mai fie suficiente. Cei care vor rămâne relevanți vor fi cei care își asumă reconversia profesională ca pe un proces continuu. Nu ne mai permitem să gândim carierele ca drumuri liniare. Desigur că și companiile trebuie să devină facilitatori ai acestui proces: să investească în training-uri aplicate, în parteneriate cu universități și în crearea unor medii de învățare active. Cred că esențial nu e să ne luptăm cu AI-ul, ci să învățăm să-l folosim inteligent. O industrie modernă nu scoate oamenii din ecuație, ci îi face mai agili, mai preciși și mai bine echipați pentru decizii care contează. Iar asta începe cu educația”, conchide Corneliu Bodea.

Viitorul muncii presupune o colaborare strânsă între oameni și tehnologie. Rolurile tradiționale dispar, dar apar noi oportunități în domenii emergente. Companiile investesc în instruirea angajaților pentru a menține competitivitatea. Educația continuă devine o necesitate, nu doar o opțiune. Flexibilitatea și capacitatea de învățare rapidă asigură succesul în era digitală. O abordare proactivă protejează carierele și susține dezvoltarea economică.

CITEȘTE ȘI: Generația Z pe piața muncii. Schimbări esențiale pentru angajatori

Foto: ID 125163214 © Andreyi Armiagov | Dreamstime.com