Cum ne vom găsi un job în viitor. Reconversia profesională, varianta 4.0

„Societatea se va confrunta cu dispariția, în general, a cererii de muncă fizică. Cel mai probabil, vom sesiza o creștere semnificativă a numărului de profesii liberale din arii precum: justiţie (avocați, consilier juridic), servicii (curățenie, asistență la domiciliu, wellness), artă (muzică, dans, actorie), educație, sport și sănătate. De asemenea, revoluția roboților va avea influență directă și asupra meseriilor tradiționale din comunitățile de artizani și artiști populari (olari, cizmari, cojocari, bijutieri, ceasornicari etc.)”, spune Roxana Crăciun, specialist în resurse umane, cu experiență în domenii precum telecomunicații, banking, servicii de training, consultanță HR și healthcare.

Cum roboții vor prelua o mare parte din sarcinile fizice, oamenii vor fi nevoiți să își dezvolte noi abilități sau să își consolideze anumite cunoștințe. În aceste condiții, una dintre metodele prin care angajatorii se vor asigura că vor avea oamenii potriviți pentru jobul potrivit este recalificarea la locul de muncă, în varianta 3.0.

Mai exact, un candidat va fi selectat pentru abilitățile de bază pe care le are, iar apoi va beneficia de training și consiliere, în cadrul companiei respective, pentru a se putea plia mai bine pe nevoile acesteia.

„Într-adevăr, va fi una dintre abordări în viitor, deoarece învățământul românesc nu are capacitatea să ofere absolvenți cu abilități specifice industriilor. De aici și nevoia angajatorilor de a crea un cadru de învățare și consiliere pentru dobândirea unor abilități și competențe specifice, cu un grad ridicat de aplicabilitate în industriile în care activează”, susține Roxana Crăciun.

Formare la locul de muncă

Deja România se confruntă cu o criză acută de talente. La nivel mondial, suntem pe locul al treilea în ceea ce privește dificultatea cu care se ocupă un job, potrivit unui clasament realizat de ManpowerGroup. Cu alte cuvinte, există o diferență uriașă între cerere și ofertă: companiile din țara noastră găsesc tot mai greu angajați care să aibă abilitățile necesare lor.

Însă companiile nu au rămas indiferente și au reacţionat. Pentru că sistemul de învățământ e depășit, mulți angajatori și-au însușit rolul de formatori. Un exemplu este Wipro Limited, care are în plan să recruteze 500 de specialişti români pentru noul său Centru de Excelență în Automotive, ce va oferi soluții inovatoare de embedded software pentru clienți la nivel european, dar şi din restul lumii.

Ideea este că nu sunt suficienți ingineri specializați în domeniul automotive. Drept urmare, compania atrage specialiști care au lucrat în domenii conexe sau persoane cu background științific și tehnic.

„Mulți români care lucrează acum în automotive nu făceau parte din această industrie acum 3-4 ani. Universitățile nu pot produce atât de mulți ingineri software, așa că nu ai de ales decât să te bazezi pe cei cu experiență în inginerie electrică sau informatică pe care piața îi are deja”, spune coordonatorul proiectului, Cătălin Stratulat, Delivery Head Romania, Product Engineering Services, Wipro Limited.

Cererea de specialiști e atât de mare încât se creează destule oportunități pentru români ca să se mute dintr-o industrie în alta. Practic, ei sunt recrutați pentru abilitățile de bază, iar apoi sunt formați pentru a se adapta noului mediu de lucru.

„Avem mii de proiecte în automotive, așa că angajezi niște oameni, le oferi training și îi specializezi pentru a putea munci într-o cu totul altă industrie decât cea pentru care s-au pregătit inițial”, punctează John Slosar, VicePresident & Global Automotive Head of Product Engineering Services, Wipro Limited.

Dar ce trebuie sa ştii pentru a putea lucra într-un centru de dezvoltare software pentru industria automotive? Pe lângă abilitățile tehnice (fie că ai lucrat anterior în realizarea de jocuri și aplicații pentru smartphone-uri, semiconductori, în domenii tehnice sau în ingineria electrică), trebuie să fii atras de inovație, să ai spirit antreprenorial, să îți dorești să înveți lucruri noi și să nu te ferești să îți exprimi ideile sau să vii cu soluţii.

„Cam așa arată profilul nostru de candidat. Toate celelalte lucruri de care ai nevoie pentru a lucra într-un astfel de centru pot fi învățate”, adaugă John Slosar.

Avantaje și dezavantaje

Astfel de programe de formare profesională au un mare avantaj, deoarece companiile vor avea la dispoziție specialiști. Pe termen scurt, însă, e nevoie să investești bani și timp, punctează specialistul în resurse umane Roxana Crăciun.

Există un risc major pe care trebuie să îl luăm în seamă, spune aceasta: ultraspecializarea atrage după sine și o lipsă de versatilitate. În cazul declinului unei anumite industrii, specialiștii respectivi vor fi nevoiți să reia ciclul de formare profesională în alt domeniu.

Dar așa va fi angajatul viitorului: va învăța mereu lucruri noi și va fi nevoit să se reinventeze, altfel nu va putea răzbi pe piața muncii aflată într-o transformare continuă.

Evident, aceasta nu va fi unica abordare a crizei de talente. Fiecare industrie va defini metode și procese specifice de formare profesională de meserii de nișă sau versatile adaptate nevoilor de la acel moment, punctează Roxana Crăciun.

Noul trend: angajații vor un job stabil, dar și flexibilitate

Andrei Goşu, Managing Partner Ascendis, susţine că are loc o polarizare a muncii – scade cererea pentru forța de muncă mediu calificată, iar munca lor începe să fie preluată de roboţi.

„Curând, procesele simple se vor automatiza complet. Spre exemplu, se vede cu ochiul liber că dispecerul de taxi este o meserie pe cale de dispariție. În București, cele mai multe comenzi se primesc prin intermediul aplicațiilor. Nu trebuie să fii prea vizionar să îţi dai seama că, peste câțiva ani, toate comenzile vor veni așa, iar stațiile de emisie-recepție din taxiuri vor dispărea şi, odată cu ele, și activitatea doamnelor care țineau legătura cu taximetriștii”, spune Andrei Goşu.

În schimb, crește cererea pentru forța de muncă înalt calificată și necalificată. Este mare nevoie de chirurgi, softişti și ingineri, dar și de menajere sau persoane care îngrijesc bătrâni.

Concluzia? Dacă ești mediu calificat și nu te specializezi, probabil că vei fi nevoit să te reprofilezi și să practici o meserie necalificată sau cu calificare joasă, punctează Andrei Goşu.

Ideea este că cei mai mulți oameni vor să aibă un job stabil, dar şi să aibă parte, în același timp, de flexibilitatea unui freelancer. Companiile care pot asigura un astfel de mediu de lucru vor reuși să atragă oameni de calitate. Autonomia, climatul organizațional și nivelul salarial sunt de asemenea criterii importante. Provocarea cea mai mare a liderilor din ziua de astăzi este că trebuie să înveţe să predea controlul.

Articol preluat din numărul 242/noiembrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici