De la zile lungi în biblioteci, la ore în şir petrecute pe Internet

Informaţiile “online” ocupă procente din ce în ce mai semnificative în orice moment pe parcursul carierei, atât în cazul educaţiei formale, dar şi atunci când se caută angajarea.

Dinamica ce caracterizează domeniul tehnologic impune celui are doreşte să câştige în concurenţa acerbă de pe piaţa muncii o adaptare continuă la nou, oferind utilizatorilor, în schimbul fidelităţii, uşurinţă în folosirea aplicaţiilor, rapiditate în obţinerea informaţiilor şi succes garantat în lupta cu cei care au adoptat mai greu noile apariţii.

Dezvoltarea tehnologică a creat noi meserii sau a desfiinţat din cele existente. Un studiu realizat la sfârşitul anului 2009 de Microsoft, având ca participaţi peste 1000 de angajatori şi traineri din 13 state europene, demostrează că doar 10% dintre joburi vor putea fi ocupate fără ca viitorii angajaţi să deţină măcar conoştinţe IT de bază.

Aşa cum era şi normal, Agenda Digitală propusă de Uniunea Europeanã nu va putea fi îndeplinită fără o mai mare investiţie în “e-skills” sau acele “light technical skills”. Este însă foarte important să se înţeleagă cum noile tehnologii schimbă viaţa biroului, stilul de viaţă şi oamenii care îl populează. Un tânăr care doreşte să îşi găsească de lucru, pe lângă expertiza pe care o are – să zicem afacerile europene în Bruxelles – trebuie să fie practic, să înţeleagă cum să mişte repede. Iar acele “soft skills” trebuie să evolueze spre “light technical skills”. Aşa cum acum 30 de ani o persoană era angajată secretară fiindcă ştia să scrie la maşina de scris, iar de 15 ani fiindcă utilizează calculatorul, acum lucrurile evoluează. Cei care doresc să se integreze rapid în sistem, fără a deveni neapărat experţi IT, trebuie să ştie să publice online, pe pagine de web sau pe bloguri, să înţeleagă reţelele sociale, să se descurce în comunicarea online şi să fie deschişi la toate dezvoltările tehnologice.

Dacă atunci când vorbim de recrutări, candidatul este mai nou verificat pe Facebook sau pe Google, un ziarist este angajat de cele mai multe ori dacă impresionează prin blogul său, nu prin CV-ul trimis pe email.

Dacă imaginea online a candidatului poate influenţa decizia angajatorilor, sunt chiar joburi în care experienţă în Social Media este cerinţa imperativă – agentul de vânzări, secretara, asistentul managerului, administratorul de birou sau un bun copywriter, trebuie să cunoască foarte bine domeniul comunităţilor online precum Facebook sau Twitter.

Tot mai mult, în locul materialelor tipărite se apelează la informaţii disponibile online. Chiar şi revistele şi ziarele au început să publice şi în format electronic cărţile pe care le distribuiau împreună cu publicaţia. Deşi mai puţin complexe, având un număr redus de pagini, sunt totuşi uşor de lecturat şi apreciate în rândul cititorilor.

Blogurile de specialitate sunt o altă sursă valoroasă la îndemână tuturor. Acestea au devenit materiale de studiu impuse ca bibliografie obligatorie de profesorii universitari de la instituţii de învăţământ de renume în lume. Pe acest model, studentii nu mai scriu eseuri şi nu mai fac proiecte în word sau PowerPoint, ci le trimit pe email profesorilor sau contribuie la bazele de date online dedicate cercetării. Profesorul are o interactivitate cu studenţii şi pentru a reactualiza cursul pentru anul universitar următor, care, în format « wiki » poate fi completat de tineri.

Wikipedia ia acum locul dicţionarelor, enciclopediilor, iar Google cel al atlaselor atât de statice din trecut.

Iată cum, informarea şi studiul ultimilor ani, capătă o nouă culoare – de la zile lungi în biblioteci, la ore în şir petrecute pe Internet, în comoditatea căminului, de la pagini îngălbenite răsfoite şi însemnate, la bloguri pline de prospeţime.

Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Are 40 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles de 14 ani. Predă cursul de “Tehnici de comunicare în UE” la universităţi din Bucureşti, Bruxelles şi Gorizia (Italia). Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării.