Diferenţe PREA MARI de salarii pe piaţa muncii
La fel ca şi raportul Organizaţiei Mondiale a Muncii din această primăvară, raportul OCDE pentru piaţa muncii din 9 iulie arată că a crescut numărul contractelor de muncă pe durată nedeterminată. A scăzut numărul locurilor de muncă în sectoarele manufactură şi construcţii, de aceea este greu ca o parte dintre cei care şi-au pierdut locul de muncă să îşi găsească un job. În consecinţă, şomajul va rămâne ridicat, chiar şi la sfârşitul anului 2016.
Rata medie a şomajului în ţările membre OCDE era de 7,1% la sfârşitul lui 2014, cu 1,6% mai mare decât înainte de izbucnirea crizei. Până în 2016, rata şomajului va scădea până la o medie de 6,6%, dar va rămâne mai mare de 20% în Spania şi în Grecia. Şomajul de lungă durată se situează încă la niveluri inacceptabil de mari, iar riscul este ca mulţi dintre cei care sunt în această situaţie să se fi îndepărtat de piaţa muncii, ceea ce face ca scăderea ratei şomajului să fie şi mai dificil de făcut, se arată în raport.
Sunt muncitori cu experienţă care şi-au pierdut locul de muncă în timpul crizei şi care au dificultăţi în a-şi relansa cariera. Însă, de exemplu, cei care au lucrat în industrie sau construcţii pot să se îndrepte către o carieră în industria de servicii sau îşi pot adapta competenţele, pentru a nu fi excluşi de pe piaţa muncii.
Iar pentru tinerii lipsiţi de experienţă este şi mai greu. De aceea, dacă apare şi o lungă perioadă fără activitate, se reduc considerabil şansele de a urca pe scara socială. Cu atât mai mult cu cât sunt acceptate contracte de muncă precare, fără legătură cu studiile absolvite.
Salariu minim, dar nu prea mare
În 24 dintre cele 36 de ţări membre ale organizaţiei există un salariu minim, iar focul economic încurajează instaurarea acestuia. Acesta poate contribui la susţinerea familiilor cu venituri slare, dar trebuie să aibă în vedere două lucruri. Nu trebuie să fie stabilit la un nivel prea ridicat, pentru ca muncitorii slab plătiţi să nu îşi piardă locurile de muncă şi trebuie să fie corelat cu sistemul de impozitare, pentru ca aceste creşteri să se traducă printr-o remuneraţie netă mai mare, limitând progresia costului cu mâna de lucru pentru angajator.
În cele mai multe dintre ţările membre OCDE se adâncesc inegalităţile salariale. Conform Anchetei Internaţionale asupra Competenţelor Adulţilor, diferenţele de competenţe sunt de natură să explice diferenţele mari de salarii. Iar acestea sunt cu atât mai mari cu cât există un deficit mai mare de competenţe acolo unde piaţa muncii o cere.
"Ţinând cont de îmbătrânirea puternică a populaţiei şi de necesitatea de a vindeca cicatricile economice şi sociale lăsate de criza economică şi finaciară mondială, este esenţial să mărim accesul tuturor la locurile de muncă", precizează raportul OCDE. Măsuri de activare eficiente pot ajuta la optimizarea potenţialului productiv al populaţiei din fiecare ţară şi să contribuie la creşterea economică, la coeziunea socială şi la perenitatea sistemului de protecţie socială. În acest sens, măsurile luate trebuie să păstreze motivarea celor care îşi caută în mod activ un loc de muncă şi să le mărească perspectivele de a-şi găsi un loc de muncă stabil şi de a-l păstra. Aplicarea acestor trei elemente: motivare, condiţii de angajare şi posibilităţi trebuie să fie asigurată de instituţii şi politici ale pieţei muncii eficiente.
România nu este membră a OCDE, iar aderarea sa reprezintă un obiectiv strategic al politicii externe românești, inclus în programul de guvernare 2013-2016. În prezent, România participă la 32 de comitete sau alte instrumente ale OCDE în domenii variate (agricultură, IMM-uri, investiții străine, concurență, justiție etc), în 18 dintre acestea fiind membru de drept sau observator.
Înființată în 1961 cu sediul la Paris, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică are ca misiune promovarea politicilor pentru creșterea bunăstării economice și sociale a populației din întreaga lume. În prezent, OCDE are 34 de membri la nivel global și un buget de 357 milioane de euro.
VEZI RAPORTUL COMPLET