Gripa aviara – cateva lamuriri

Notiuni generale

Una dintre conditiile obligatorii pentru ca o celula sa se poata inmulti este existenta a doua lanturi de acizi nucleici. Acestea sunt structuri chimice prin care se stocheaza si se transmite informatia genetica.

Virusurile gripale sunt, insa, microorganisme care au in structura lor doar un singur lant de acid nucleic. De aceea, singura lor sansa de supravietuire este patrunderea intr-o alta celula, denumita celula-gazda, de la care, in procesul de diviziune, sa poata "imprumuta" lantul de acid nucleic care le lipseste. Structura acidului nucleic defineste apartenenta unui virus la un anumit grup (in cazul de fata, la grupul virusurilor gripale).

Datorita proprietatilor specifice, invelisul de suprafata permite patrunderea intr-o celula gazda sau alta, conferind si denumirea subtipului de virus gripal (A, B, C), precum si a variantelor acestuia (de exemplu, tulpina H5N1 din gripa aviara sau tulpinile H3 si H1 din gripa umana).

Ca orice alta structura chimica din compozitia virusului, producerea acestui invelis de suprafata este comandata de acidul nucleic. Virusul gripal are o capacitate mare de modificare a acidului sau nucleic (de mutatie genetica). Aceasta capacitate este cu atat mai mare cu cat co-exista mai multe virusuri, care se transmit de la un organism la altul – situatie intalnita in cadrul epidemiei sezoniere de gripa umana.

In cazul co-existentei celor doua virusuri – uman si aviar – in acelasi organism-gazda (co-infectie), se poate produce transferul partial de acid nucleic de la un tip de virus la celalalt (re-asortare genetica).

Virusurile gripei aviare afecteaza in principal pasarile, dar, in situatii exceptionale, pot infecta si alte specii, in urma procesului de re-asortare genetica. Specia cea mai receptiva este cea a porcinelor. Insa, nici transmiterea directa la om nu este imposibila (cele peste 100 de cazuri confirmate in Cambodgia, Indonezia, Thailanda si Vietnam, din 1997 pana in prezent, reprezinta dovada acestei posibilitati).

Situatia actuala

Ingrijorarea actuala privind gripa aviara are mai multe motive concurente:

• ne aflam, ca in fiecare an, inaintea declansarii unei epidemii de gripa umana;
• exista virusuri gripale H5N1 circulante la pasari (celule gazda in care s-au adaptat sa traiasca);
• exista posibilitatea unei re-asortari genetice – aparitia unei modificari in acidul nucleic viral – care ar putea face ca virusul gripei aviare sa infecteze organismul uman; dupa aceea, posibilitatea transmiterii de la un om la altul va fi mult mai mare;
• nu exista mijloace de protectie suficiente in cazul omului (nu s-a descoperit deocamdata o vaccinare specifica pentru acest tip de virus).

Precautii

Voi prezenta doar recomandarile generale ale Ministerului Sanatatii pentru prevenirea imbolnavirii de gripa aviara, fara a le mai mentiona si pe cele destinate in mod particular crescatorilor de pasari sau personalului medical:

• carnea cruda de pasare trebuie separata de carnea gata preparata si nu trebuie folosite aceleasi cutite;
• toate alimentele provenite de la pasari trebuie gatite la cald peste 30 de minute, deoarece virusurile gripale sunt distruse la temperatura mare;
• temperatura pentru prelucrarea carnii de pasare trebuie sa fie mai mare de 70^0C;
• nu se recomanda folosirea oualor crude sau fierte moi in creme sau salate;
• gospodinele pot folosi manusi cand prelucreaza carnea cruda (chiar si pe cea congelata);
• pasarile din parcuri sau gradini, moarte sau vii, nu trebuie atinse.

Mentionez ca nu exista reglementari specifice de vaccinare antigripala pentru cei care calatoresc in alte tari.

Rolul vaccinarii anti-gripale

Centrul National de Gripa al Institutului Cantacuzino face precizari importante, in actualul context, legate de vaccinarea anti-gripala. Vaccinul anti-gripal actual nu ne protejeaza de infectia cu gripa aviara H5N1, dar contribuie la reducerea riscului de re-asortare genetica a virusurilor gripale umane si aviare la om. Altfel spus, vaccinarea anti-gripala a unei parti cat mai mari a populatiei va reduce sansa de aparitie a unei noi forme de virus gripal, agresiv pentru om.

Protectia fata de gripa devine eficienta, in mod obisnuit, in doua saptamani de la vaccinarea cu un vaccin anti-gripal, mentinandu-se apoi pe toata perioada sezonului epidemic. Tinand cont de faptul ca inclusiv gripa umana poate fi o boala foarte grava, recomandarea de vaccinare este mai serioasa decat in ceilalti ani.