Inteligenta culturala
Probabil ca cel mai mare avantaj al diferentei culturale dintre locuitorii unui oras sau tari este creativitatea, dinamismul pe care il pot imprima unui stil de viata sau de munca. In acelasi timp, intrebarea cea mai fireasca este cum pot functiona impreuna, cum pot adera la un sistem unitar oameni care vorbesc limbi diferite, care isi pastreaza cu religiozitate traditiile, care au mosteniri culturale uneori izbitor de diferite.
Va puteti gandi in acelasi context si la Bucuresti, unde au aparut, destul de discret inca, oameni din culturi total diferite de cea romaneasca; chinezi sau coreeni, libanezi sau africani se amesteca printre noi, ne adopta moda si limbajul, ne primesc in restaurantele lor si muncesc cot la cot cu noi. Aproape ca ne-am obisnuit unii cu altii; noi le acceptam diferenta, ei ne accepta regulile si stilul de viata.
Marind putin lupa prin care analizam, ne putem opri la nivelul unei companii, care are propria sa cultura intr-un cadru cultural mai larg al unei tari anume. A descifra codul sau organizational, a-l intelege si a te adapta la acesta nu pare un lucru usor. Cel mai bine stie acest lucru un proaspat angajat intr-o companie noua si, de ce nu, intr-o tara noua. Mai mult, in cadrul oricarei culturi exista si subculturi (Vanzarile pot avea perspective si atitudini diferite fata de cei de la Tehnic, de exemplu). Indiferent despre ce vorbim – departamente, companii, orase, regiuni geografice – toate se refera la acelasi lucru: semnificatii, istorii, valori diferite. A fi capabil, ca outsider, sa decodezi gesturile, atitudinile, comportamentul unei persoane, oricat de nefamiliare sau ambigue ar parea, inseamna a avea inteligenta culturala. Inteligenta culturala devine o aptitudine aproape vitala intr-o lume in care a trece granitele unei tari a devenit o rutina si in care colegul tau de munca poate veni din cel mai indepartat colt al globului. Cineva cu inteligenta emotionala ridicata poate intelege ce ne deosebeste unii de altii. El poate desprinde din comportamentul unei persoane ceea ce este specific grupului sau de apartenenta, ceea ce nu este nici universal, nici personal. Inteligenta culturala functioneaza pe trei dimensiuni: cea cognitiva (intelegerea, la nivel rational, a diferitelor obiceiuri, credinte culturale), cea fizica (capacitatea de a modifica propriul comportament nonverbal, de a prelua gesturile, mimica, intonatia unei culturi diferite) si cea emotional-motivationala (increderea in propria capacitate de a intelege oameni din culturi nefamiliare, anularea ostilitatii si a inflexibilitatii).
Pentru cei interesati de adaptarea la o cultura diferita, fie ca sunt manageri intr-o companie straina sau simpli turisti, iata cateva intrebari simple de autoevaluare. Din perspectiva cognitiva, intrebarile sunt: Cand intru in contact cu o noua cultura, stiu ce ma astept sa achizitionez? Folosesc orice obstacol pe care il intalnesc pentru a intelege situatiile ulterioare? Imi planific dinainte cum sa interactionez cu oameni din culturi diferite? Pot determina imediat ce e bine si ce e rau, intr-o situatie culturala noua? In ceea ce priveste comportamentul nonverbal: Mi-e usor sa-mi schimb limbajul trupului pentru a ma integra intr-un context cultural nou, adica imi pot schimba cu usurinta expresia, stilul de vorbire, accentul, tonul etc.? Din punct de vedere emotional-motivational: Am incredere ca pot lucra bine cu oameni din culturi diferite, pot fi prieten cu ei, pot adopta stilul lor de viata cu usurinta?