Kurzarbeit este aer pentru companii, o situație win-win-win, dacă toată lumea acționează în mod responsabil – Sebastian Metz

“Suntem în criză, dar aceasta va trece și cel mai important lucru este să ne gândim la ce va urma. Angajații sunt cel mai important atu al economiei românești și ei trebuie să rămână motivați și susținuti de angajatori și Guvern”, declara, la începutul pandemiei, Sebastian Metz, Directorul General al Camerei de Comert și Industrie Romano-Germană – AHK România.

Iar modelul de sprijin propus de el pentru protejarea angajaților, și susținut de comunitatea germană de business din România, a fost Kurzarbeit, un sistem flexibil de lucru, experimentat cu succes în Germania încă de acum 110 ani. Principalul avantaj al acestui model: pot fi evitate concedierile.

Din martie și până acum, AHK, prin reprezentanții săi și pe diverse canale media, a subliniat în mai multe rânduri importanța și necesitatea acestei măsuri. A făcut lobby, a provocat dezbateri, a susținut și încurajat intenția Guvernului de a implementa modelul Kurzarbeit pentru companiile din România.

După publicarea Planului de redresare economică, specialiștii Camerei și-au arătat din nou disponibilitatea de a se implica în definitivarea cadrului legal, alături de partenerii sociali. ”Stăm, așadar, la dispoziția Guvernului, pentru a formula constructiv și a finaliza textul de lege pentru implementarea rapidă a sistemului Kurzarbeit în România”, a fost mesajul comunicatului de presă emis de AHK imediat după publicarea Planului.

Zilele trecute, Sebastian Metz a acordat un interviu Revistei CARIERE, în care am discutat despre ce înseamnă efectiv Kurzarbeit , oportunitatea implementării acestui model în economia autohtonă, dar și despre principalele nevoi ale mediului de business în această perioadă plină de incertitudini.

Nu cred că ne putem „permite” luxul de a nu acționa în mod responsabil

Sunteți printre principalii susținători ai sistemului de lucru Kurzarbeit. Cum comentați prezența acestei măsuri în Planul de redresare economică, considerați că e și un succes al acțiunilor dvs?

În primul rând, trebuie spus că este un pas în direcția bună. Legea, după modelul aplicat în Germania încă de acum peste 100 de ani, privind munca flexibilă (Kurzarbeit) în România, este de o importanță absolută și constituie o urgență pentru România ca amplasament investițional și pentru a putea face față mai ușor actualei crize economice. Cu siguranță ne-am adus și noi contribuția la faptul că guvernul a pus pe lista de măsuri acest proiect – prin declarațiile noastre publice, prin discuțiile cu guvernul și propunerile foarte concrete privind cadrul legislativ – în cooperare desigur și cu alte organizații economice din România.

În plus, nu uitați că și Comisia Europeană a pus o bază foarte importantă prin intermediul programului SURE. Știm cu toții că fără sprijinul financiar al UE pentru programele naționale de muncă flexibilă, România, din cauza situației bugetare actuale, are foarte puține resurse financiare, necesare implementării acestei legi.

Menționarea în acest plan e o garanție că va fi pusă în practică în timp util, astfel încât companiile să poată beneficia cât mai repede de prevederile ei?

Punerea în aplicare la timp depinde acum de Guvern și de Parlament. Putem și vom continua să subliniem importanța punerii rapide în aplicare a acestei măsuri pentru menținerea locurilor de muncă. De asemenea, este important ca partenerii sociali, și anume sindicatele și asociațiile patronale, să sprijine acest proiect. Tuturor acestor părți interesate le revine responsabilitatea de a face ceea ce trebuie pentru oamenii acestei țări și de a lucra la punerea în aplicare a acestei măsuri cât mai repede posibil. Kurzarbeit duce la o situație win-win-win, dacă toată lumea acționează în mod responsabil. Nu cred că ne putem „permite” luxul de a nu acționa în mod responsabil în situația economică actuală. Ceea ce înseamnă că trebuie să facem tot posibilul pentru a menține ocuparea forței de muncă, pentru a da companiilor aer ca să poată respira și, astfel, pentru a crea o bază importantă pentru o reluare rapidă a activităților economice în România.

Cel mai important lucru de care avem nevoie în această perioadă este încrederea

Din punct de vedere legislativ, cum vedeți transpunerea acestui model de lucru german în Codul Muncii românesc, astfel încât programul să fie un real ajutor, nu, așa cum se întâmplă deseori cu ideile bune în România, să devină o povară, un purtător de birocrație, acțiuni de control, sancțiuni etc.

Două lucruri sunt importante:

1. Legea privind Kurzarbeit ar trebui să se orienteze cât mai mult după modelul german. Că principiile sunt aplicabile și funcționează și în alte țări, o dovedește faptul că multe state europene au acum un cadru legislativ corespunzător. În literatura de specialitate, după criza economică din 2008/2009, principiul muncii flexibile a fost menționat ca un factor central, fiind unul din motivele pentru care Germania și-a revenit atât de rapid și cu succes din punct de vedere economic.

2. Legea trebuie discutată și pusă în aplicare în cadrul unui dialog constructiv, responsabil, obiectiv și orientat strict spre obiectivele care trebui atinse între partenerii sociali. După cum am spus, nu ne putem permite „luxul” non-acțiunii.

Fiecare din cei implicați trebuie să dea dovadă de responsabilitate, mă refer aici și la sectorului privat, care nu trebuie să folosească măsurile de susținere atât de necesare și utile în alte scopuri. Nu există nicio îndoială că vor exista mecanisme și controale administrative. Cu toate acestea, cred că sistemele și procesele existente ale diferitelor instituții responsabile de punerea în aplicare pot fi utilizate pentru a identifica procese de derulare mai puțin birocratice. În nici un caz nu ar trebui să eșueze implementarea acestei măsuri din motive birocratice.

Din punctul dvs de vedere, pentru ușurarea misiunii de restart și pentru a face mai bine față crizei economice și financiare, de ce are nevoie concret, acum, mediul de afaceri?

Companiile din România, ca de altfel din întreaga lume, au nevoie de lichiditate și de capital. Au nevoie de cerere și au nevoie de instrumente, pentru a-și păstra angajații. Odată ce forța de muncă trebuie să fie redusă, va dura mult timp până la revenirea la nivelul activităților economice atins înainte de criză. Un factor important de succes este, prin urmare, forța de muncă bine calificată, integrată și angajații, pe care am putea să îi pierdem în această perioadă. Dacă se întâmplă acest lucru, ar fi o pierdere incredibilă pentru orice organizație și poate arunca o companie înapoi cu ani de zile.

Dar din punct de vedere psihologic? Există o stare de incertitudine ce planează peste întreg mediul de afaceri…

Cel mai important lucru de care avem nevoie în această perioadă este încrederea. Fiecare criză are întotdeauna o componentă psihologică foarte puternică, uneori chiar se dezvoltă o spirală descendentă. Trebuie să ne rupem de această „psihologie negativă” a crizei și putem face acest lucru doar dacă dezvoltăm încrederea. Și câștigăm această încredere atunci când sunt inițiate și, mai presus de toate, puse în practică decizii importante de susținere a economiei, cum ar fi inițierea unor reforme, munca flexibilă, investiții importante în infrastructură, educație, digitalizare etc. Dacă ne recâștigăm încrederea, vor urma și impulsurile necesare de creștere economică. Capitalul și know-how-ul există, mai avem nevoie de o perspectivă credibilă și motivantă și de încrederea de a face investiții.

***

Articolul face parte din seria ”Kurzarbeit, antidot german pentru criza românească?”, dezbatere lansată marți, 7 iulie, de Revista CARIERE, prin intermediul căreia ne dorim să obținem cât mai multe puncte de vedere din partea celor implicați în transpunerea în practică sau direct afectați de implementarea acestei măsuri.

Așadar, fie că sunteți antreprenor, manager, specialist de resurse umane, lider de echipă, de sindicat, ori pur și simplu angajat, dar considerați că opinia dvs este valoroasă și ar trebui împărtășită, nu ezitați să ne scrieți la una dintre adresele de e-mail:[email protected] sau [email protected] . Opiniile dvs vor face subiectul unor articole publicate pe site-ul nostru, scopul acestei campanii fiind acela de a aduna laolaltă idei valoroase, pertinente, care să reliefeze și plusurile, dar și minusurile acestei măsuri.

***

Camera de comerț și industrie germano-română (AHK România), cu cei aproape 600 de membri, este cea mai mare asociație economică bilaterală din România. Este reprezentantul oficial al economiei germane în România și joacă un rol cheie în încurajarea relațiilor economice germano-române.