Mid-career crisis. Iuliana Stan: ”Vigilența și actualitatea sunt atributele care definesc valabilitatea unui profesionist pe piața muncii, indiferent de vârstă” (III)
Este marginalizarea profesională pe motiv de vârstă o formă de discriminare? Îmbrăcată sub diverse forme – ești over qualified, nu mai corespunzi standardelor profesionale, audienței sau politicii companiei –, toate pot fi regăsite în România atunci când depășești ingrata vârstă de 40 de ani. În condițiile actualei crize de forță de muncă și de talente, cine își mai permite să țină profesioniștii pe margine? Cum se va reconfigura politica de resurse umane în aceste condiții? Am invitat manageri, specialiști în coaching și resurse umane care să vorbească și să demonteze acest tabu socio-profesional. În episodul al treilea al serialului despre criza mijlocului de carieră, invitată este Iuliana Stan, Managing Partner Human Synergistics.
Piața muncii s-a maturizat foarte mult. Aș spune că acum există marginalizare profesională pe motiv de vârstă în sens invers, angajatorii sunt mai atrași acum de persoane mature, stabile, de profesioniști cu reputație, decât de persoane foarte tinere care sunt în căutări active de job în permanență, care abandonează foarte ușor un loc de muncă sau chiar își permit (deocamdată) luxul de a-și confirma disponibilitatea pentru un job și de a dispărea complet din peisaj. De puțini ani încoace (vreo 4-5) nu mai este dramatic să fii trecut de 40 sau de 50 de ani, acum este atractiv și avantajos să poți scrie că ai această vârstă în CV. Un recrutor bun știe acum cum să se uite la vârstă raportat și la poziția pentru care recrutează, și la felul organizației, și la așteptările pe care și le creează de la un nou angajat, nu doar prin prisma unei etichete care era ușor de pus în urmă cu 10 ani: are 40 de ani, cine-l mai angajează? Acum e fix pe dos: e copt, e perfect, cum să facem să îl aducem la noi?
Deși piața muncii s-a maturizat, este la fel de adevărat că și recrutorii s-au maturizat, de la oamenii tineri, drăguți și cu aspirații care erau acum 10-15 ani în acest rol, acum și ei sunt oameni care au familii, au fost promovați, au dezvoltat echipe și departamente sub ei, au văzut în timp ce înseamnă experiența și senioritatea, au crescut și organizațiile lor odată cu ei. Mai mult, acum înțeleg fără incertitudini care este diferența dintre a plăti un profesionist de 40-50 de ani, care este poate semnificativ mai scump decât una sau două, sau poate chiar trei persoane foarte tinere, dar care sunt nehotărâte, nu au experiență, au nevoie de ghidaj emoțional și profesional și nici la capitolul stabilitate nu stau foarte bine. Este puțin probabil ca o persoană trecută de 40 de ani să își schimbe întruna jobul sau să fie mereu în căutare activă. Dacă și-a găsit omul de muncă, a înțeles organizația, a acceptat un job, cel puțin câțiva ani nu va pleca de acolo. În cazul tinerilor, dacă organizația nu reprezintă „laptele și mierea” mult visate, ei pleacă imediat, nu construiesc, nu repară, pleacă pur și simplu și nici nu înțeleg că asta ar putea fi vreo problemă. Și poate chiar nu este pentru ei, în acest moment din viața lor.
Nici măcar nu cred că este vorba de vreo strategie de recrutare, este vorba doar de maturizare, de o mentalitate sănătoasă de recturare, de adaptabilitate. Până la urmă, sunt poziții și poziții pe piața muncii, pentru unele chiar este nevoie de profile tinere, dinamice, care să se rotească la intervale scurte de timp, sunt poziții în care stabilitatea și experiența sunt importante și acestea pot fi ocupate doar de oameni care au adunat un număr semnificativ de ani de experiență. Nu-i poți cere unui tânăr să aibă experiență și maturitate în rezolvarea anumitor roluri sau taskuri, la fel cum nu poți cere entuziasm și exaltare de la un bun profesionist.
Legat de termenul de valabilitate al unui profesionist pe piața muncii, la acest moment cred că răspunsul nu este legat de vreun număr, ci de dorința lui de a fi un bun profesionist în continuare, de a face mai departe ce a făcut (sau chiar mai mult) ca să devină bun profesionist. Profesioniștii adevărați sunt vigilenți. Vigilența și actualitatea sunt atributele care definesc valabilitatea unui profesionist pe piața muncii, indiferent de vârstă.
Articol preluat din nr 252/noiembrie 2018 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click AICI.