Munca în echipă – dincolo de aparențe

Pentru foarte multi dintre noi, a munci in echipa inseamna a lucra in aceeasi incapere cu colegii de serviciu si a face schimb de pareri si sugestii in cadrul sedintelor de departament. Foarte putini dintre noi isi dau seama ca a fi parte din echipa presupune: incredere in sine si in ceilalti, claritate in scopuri si obiective, disponibilitatea de a asculta activ si efortul de a rezolva conflicte prin comunicare empatica. Pasiunea, flexibilitatea in momente de schim-bare, identificarea de catre lider a posibilita-tilor de mobilizare continua a echipei repre-zinta “sarea” si “piperul” oricarei activitati in grup. De unde vine aceasta diferenta intre ceea ce unii stiu si altii nu? O companie nu seamana cu cealalta datorita diferentelor de mentalitate in ceea ce priveste managementul modern. In principal, motivele pentru care o echipa nu da randament sunt: lipsa de incre-dere in actiunile echipei, evitarea asumarii responsabilitatii propriilor actiuni, lipsa de implicare a membrilor ei, frica de conflict si neacordarea atentiei potrivite rezultatelor ulterioare, subliniaza Jim Bagnola, Senior Partner, The Leadership Group.

Cei “7 ani de-acasa” ai echipei

Eficienta unei echipe poate fi atinsa daca membrii ei respecta cateva reguli de “buna crestere” organizationala. Desi este greu de imaginat, relatiile dintre membrii unei echipe seamana foarte mult cu relatia obisnuita dintre doua persoane. De cele mai multe ori, respectarea celor “sapte ani de-acasa” este suficienta pentru a lega o prie-tenie sau o relatie de lunga durata cu cineva. In cazul echipelor, Jim Bagnola recomanda crearea unei relatii de tip “win-win” intre membri si lider, bazata pe: sprijin reciproc, toleranta, gandire pozitiva, feedback, gestio-narea si eliberarea stresului. Extinderea cali-tatii de membru incheie sirul de calitati ale unei echipe eficiente si deschide calea spre o colaborare fructuoasa cu clientii si furnizorii afacerii, ca parte secundara a echipei.

Schimbarea viziunii asupra conducerii unei echipe reprezinta cea mai importanta regula de “buna purtare” intre membri. Aceasta inseamna ca liderul este cel care influenteaza, ghideaza si sprijina eforturile in echipa, fiind la randul sau un membru al grupului. De partea cealalta, angajatii se spri-jina reciproc si se conduc dupa deviza: “Toti pentru unul si unul pentru toti!”. Totodata, relatia dintre lider si fiecare membru al grupului este vazuta ca o relatie jumi’-juma’, deoarece nici unul dintre ei nu este atoate-cunoscator, contributia fiind egala.

Schimbarea viziunii determina identifi-carea unicitatii fiecarui membru in parte si a contributiei pe care o are in cadrul echipei. Astfel, nici un membru nu este mai inteli-gent ca altul, fiecare fiind mai inteligent decat celalalt in felul sau, subliniaza Jim Bagnola. De exemplu, din cele zece tipuri de inteligenta cunoscute, o parte a echipei poate avea ca puncte forte inteligenta logico-matematica, vizual-spatiala si temporala; o alta parte se poate lauda cu tipurile de inteligenta verbala, interpersonala si intra-personala; iar restul se descurca foarte bine cu tipurile de inteligenta antreprenoriala, intuitiva si practica. Aceasta viziune incu-rajeaza exprimarea tolerantei in echipa si concentrarea pe particularitatile sarcinii, nu pe cele individuale.

Flexibilitatea in gandire reprezinta un prim pas spre autocunoastere si spre o gandire pozitiva benefica actiunilor in echipa. Jim Bagnola recomanda ca, inaintea realizarii unei sarcini, fiecare membru sa se cufunde in liniste pentru 20 de minute, eliberan-du-si astfel mintea de orice gand negativ. De asemenea, pentru ca echipa sa fie eficienta in momentul realizarii sarcinii, se recomanda ca toti membrii ei sa parcurga mental pasii care compun sarcina. De exemplu, pilotii americani de agrement Blue Angels, inainte de fiecare zbor, parcurg mental fiecare culoar aerian sub indrumarea comandantului. Acest lucru ii ajuta sa execute aproape fara greseala fiecare manevra de zbor.

Inteligenta emotionala in echipa

De cele mai multe ori, colaborarea si relationarea in cadrul unei echipe necesita detinerea a trei abilitati importante: aser-tivitate, disponibilitatea de a asculta activ si disponibilitatea de a accepta perceptiile diferite ale celorlalti membri, cu scopul de a rezolva divergentele si conflictele aparute pe “drumul” catre succes. A fi asertiv in cadrul grupului organizational inseamna a comunica fara agresivitate ceea ce gandesti despre o anumita situatie. Comunicarea devine eficienta numai in momentul in care membrii invata sa se asculte unii pe altii fara a fi centrati pe propriile ganduri si propria persoana. Numai printr-o ascultare activa, ei vor fi pregatiti sa inteleaga si sa accepte perceptii diferite asupra aceleiasi situatii cu scopul de a rezolva eventualele divergente si conflicte aparute in desfa-surarea sarcinilor. Toate aceste abilitati pot fi puse in practica numai daca echipa gestioneaza si elibereaza eficient stresul. Acest lucru inseamna ca fiecare membru al echipei isi asuma responsabilitatea gestio-narii si eliberarii tensiunii interioare prin: tehnici de relaxare, meditatie, traire religi-oasa, sport, dans sau gandire pozitiva.

Respectarea celor “7 ani de acasa”, constientizarea si folosirea eficienta a inte-ligentei emotionale asigura echipei 80% din productivitatea ei. Restul procentelor este asigurat de acordarea sincera si corecta a feedback-ului dupa finalizarea fiecarei activitati, cu scopul de corecta greselile. Acesta ar trebui sa fie centrat pe schimbarea comportamentului si nu pe schimbarea persoanei al carei comportament se doreste a fi modificat. In acest fel, sunt incurajate si persoanele care nu acorda feedback din teama de a fi judecate negativ. Evaluarea fiecarui proiect desfasurat in echipa deter-mina evolutia acesteia daca evaluarea se concentreaza pe identificarea cauzelor si a solutiilor.

Ce nu stim?

Nu stim sa aplicam. Asa cum bine zice o vorba, teoria e una si practica e alta! Incercati un mic test cu echipa dumnea-voastra. Solicitati unui numar de zece membri ai echipei sa se imparta in doua siruri si sa se aseze unul in spatele celuilalt. Intre cele doua siruri, asezati o coala de hartie. Solicitati altui membru – al 11-lea – sa fie liderul echipei si sa coordoneze migrarea membrilor unui sir in locurile membrilor celui de-al doilea sir si invers, in cel mult 20 de minute. Fiecare membru are dreptul sa inainteze un singur pas inainte intr-un spatiu gol in fata sa sau dincolo de adversar si numai cand se afla fata in fata cu acesta. De cele mai multe ori, in cazul acestui joc, se observa ca toata lumea este confuza, se indoieste de obtinerea vreunui rezultat, se vorbeste in acelasi timp, iar liderul se “inarmeaza” cu un carnetel si un pix. Fiecare isi da cu parerea, fiecare incearca pe cont propriu cate o schema de mutare si, inevitabil, se ajunge la diver-gente. Toate parerile trec pe la urechile liderului, dar acesta continua sa ramana cufundat in propria schema de mutare de pe hartie. Cele 20 de minute trec cu “viteza vantului” si dilema nu este elucidata.

Ce nu a fost bine, ce anume s-a intam-plat? Pentru ca o echipa sa fie eficienta, este nevoie ca membrii ei sa respecte trei principii simple: sa fie increzatori in fortele proprii si clari in obiective, sa aiba abilitatea de a se asculta cu adevarat reciproc si sa rezolve conflictele inteligent si eficient.