Noile forme pe care le ia munca

Poate cel mai bun exemplu care sa demonstreze ca munca flexibila tinde sa devina o norma (in ciuda indaratniciei afisate de multi angajatori) este politica de resurse umane a Comisiei Europene. Alexandru este unul dintre cei cca 620 de romani angajati in cadrul CE. De profesie avocat, se obisnuise in tara cu programul infernal caracteristic acestei categorii profesionale, cu completarea timesheet-urilor obligatorii si cu sprancenele ridicate ale sefilor atunci cand lucra sub 10-11 ore pe zi.

Acum doi ani a simtit ca i-a ajuns, ca nu era facut pentru o viata petrecuta la birou. Sa schimbe domeniul era aproape imposibil si, treptat, la sfatul unui amic cu experienta similara, a inceput demersurile pentru angajarea in cadrul Comisiei, iar de anul trecut este jurist intr-unul dintre directoratele institutiei. Castiga peste 4000 de euro lunar, pentru care trebuie sa munceasca echivalentul a sapte ore si jumatate zilnic, pe care si le distribuie dupa bunul plac (de pilda, intr-o luna cu 22 de zile lucratoare, trebuie sa fie prezent la slujba 165 de ore).

Este doar una dintre diferentele flagrante fata de ritmul de lucru de care avea parte in tara. „Sistemul resurselor umane la nivel comunitar e impecabil, totul e astfel conceput incat sa poti sa dai maximum de randament, superiorii te roaga, nu te obliga, nimeni nu ridica tonul, iar dupa o perioada petrecuta pe postul pe care te-ai angajat, ai libertate totala sa schimbi departamentul“ povesteste Alexandru din biroul sau din Bruxelles.

In UE, dar cu practici diferite

In Romania, putini sunt angajatorii care au luat macar in calcul adoptarea unui program flexibil. Una dintre explicatiile acestei reticente este actuala varianta a Codului Muncii, nu prea clara si permisibila cand vine vorba de un orar de lucru iesit din norme. O alta se refera la teama managerilor romani de a nu se complica testand o noua varianta, atata timp cat pot merge pe cea veche, deja experimentata (indiferent de avantajele sau dezavantajele acestora). Prin urmare, in momentul acesta, daca aveti cunostinte care se bucura de avantajele lucrului flexibil (flexiwork) sau chiar de acasa (remote), cel mai probabil e vorba de angajati ai unor companii din IT. O buna parte dintre firmele din acest sector, in frunte cu deja clasicele exemple ale HP si Oracle, le permit angajatilor sa-si indeplineasca norma de lucru fara sa vina la locul de munca.

De ce IT-ul?

Pe de o parte, e un domeniu intesat de companii internationale, care aplica acest tip de munca in Occident de peste un deceniu si au, prin urmare, cadrul de resurse umane potrivit si cunosc deja plusurile si minusurile acestui program de lucru. Pe de alta parte, sunt specializari, cu precadere programarea sau web designul, in care sa te deplasezi pana la sediul firmei nu are chiar niciun sens. „Un angajat caruia i se permite sa lucreze de acasa nu numai ca scapa de timpii morti petrecuti pe drumul spre birou, dar poate sa lucreze nedistras de intreruperile specifice locului de munca“ e de parere Carmen Dumitrache, HR Lead in cadrul uneia dintre companiile care permit, de ani buni, lucrul de acasa. „Noi avem experienta acestui tip de program de lucru in numeroase tari, insa suntem constienti ca e un beneficiu care nu poate fi disponibil decat pentru unele divizii si doar in anumite conditii.

Pentru a nu pierde legatura cu mediul de lucru, este recomandabil ca angajatii sa nu lucreze de acasa mai mult de doua zile pe saptamana.“ La polul opus, crede Carmen Dumitrache, „exista, evident, cazuri in care acest concept nici nu poate fi luat in considerare.“ Face, astfel, referire, la departamentele de productie sau la cele in care se lucreaza cu informatii secrete ale clientilor ori cu aplicatii confidentiale ale firmei, care, odata scapate dintre peretii companiei, pot duce la veritabile dezastre.

Reconversie profesionala la 8.000 de km

Mass media si publicitatea sunt doua dintre domeniile in care s-ar putea aplica cea mai „creativa“ solutie de remote work: coordonarea business-ului de pe alte meleaguri. Destinatia absoluta a preferintelor romanilor care s-au incumetat sa testeze aceasta metoda de lucru este, aproape previzibil, Thailanda. Unul dintre pionierii evadarii in Asia de Sud-Est a fost Bradut Florescu, fost director executiv al agentiei de publicitate DDB, ulterior director de comunicare al grupului Realitatea Catavencu, actual proprietar al site-ului de calatorii tedoo.ro.

„Dupa 13 ani petrecuti in media si advertising, am decis sa-mi urmez pasiunea pentru fotografie si jurnalismul de calatorii“ se justifica pe scurt Bradut Florescu, cel care a reprezentat sursa de inspiratie pentru alti cativa manageri sau antreprenori, intre care Diana Capatana, asociat la agentia de comunicare Re:ply, sau Cristian Malaia si Andrei Blotzu, parteneri ai agentiei interactive Warner Howlett.

De la messenger la telefonul cu ecran imens

In momentul de fata, daca lucrezi cot la cot (la propriu) cu un coleg, nu vei avea mult mai multe beneficii decat daca te-ai afla la 3000 de km departare de el. Lucrul la distanta a devenit mult mai usor inca de la aparitia messenger-ului. Comunicarea la distanta a devenit posibila si in cazul sedintelor de board, pentru care s-au inventat teleconferinta si, in ultima instanta, teleprezenta. Aceasta din urma reprezinta sistemul cu cea mai mare „fidelitate“ fata de experienta reala: partenerii de discutie apar in marime naturala, sunetul si imaginea sunt perfecte, dand senzatia ca par a sta la aceeasi masa. „Pana acum, la nivel global au fost planificate 855.000 de intalniri prin TelePresence. Sistemul poate inlocui foarte bine deplasarile care presupun costuri mari de calatorie sau care nu ar putea fi organizate din cauza agendei incarcate a participantilor“ afirma Cristian Popescu, director general al reprezentantei locale a Cisco (unul dintre cei doi mari jucatori pe aceasta piata, alaturi de Microsoft).

Sorina Donisa, CEO, APT Human Resources sustine ca in Romania, companiile multinationale sunt cele care permit lucrul de acasa si chiar au stabilite anumite zile sau perioade in acest sens. In functie de post, exista cazuri in care lucrul de acasa este permis o data sau de doua ori pe saptamana, dar si pozitii care permit in totalitate lucrul de acasa.

Lucrul acasa vs lucrul flexibil

Lucrul flexibil este utilizat atat de companiile mari, cat si de cele mici. Acest tip de program nu este atat de procedurat ca lucrul de acasa, el nefacand intotdeauna parte dintr-o strategie a companiei, ci fiind lasat de multe ori la latitudinea managerilor echipelor. De regula, cele doua variante se aplica in servicii care pot fi asigurate de la distanta si nu necesita prezenta fizica, cel mai des fiind intalnit in IT, telecomunicatii, consultanta, call center, marketing&research, asigurari. Ovidiu Constantin, General Manager, RnD Software si Partner/IT Operations Lead la NOVIT sustine ca, daca exista flexibilitate in companiile romanesti, nu este de obicei o strategie a companiei, ci stilul de lucru al unui middle manager mai destupat la minte. Cele mai tragice situatii le-a vazut in multinationalele unde „se intra la 9 fix cu badge-ul la gat si se pleaca la 18 fix, indiferent ca ti-ai terminat treaba sau nu.“

El este de parere ca „cu cat sistemul e mai flexibil, motivarea oamenilor creste, dar efortul de management creste si el, pentru ca trebuie sa fii mereu atent sa nu denatureze in haos.“ Compania trebuie sa fie mult mai atenta la momentul recrutarii, pentru ca e nevoie de oameni independenti, motivati, responsabili, care nu asteapta sa li se dea o lista exacta cu ce trebuie sa faca.

Ovidiu Constantin

General Manager, RnD Software si Partner/IT Operations Lead la NOVIT despre cum se poate conduce o firma fara sediu:

In cazul NOVIT, care are ca strategie de resurse umane lucrul cu colaboratorii externi (care sunt consultanti, PFA-uri sau companii independente), exista libertate totala. Nu avem birou, nu exista un orar. Ne intalnim punctual, pentru proiecte, apoi fiecare lucreaza independent la bucatica lui. Comunicarea se face prin e-mail, messenger si telefon/skype (in ordinea importantei). Dificultatile constau in faptul ca echipa nu este unita (unii dintre colaboratori nici macar nu s-au intalnit vreodata), ceea ce face ca efortul de management sa fie foarte mare.

In cazul RnD Software, unde echipa este mai mare, iar la un proiect lucreaza peste cinci persoane, nu se poate lucra atat de independent. Prin urmare, avem un birou si am stabilit, de comun acord cu echipa, sa existe un timp de patru-cinci ore zilnic, comun tuturor (orele 14-18). In rest, fiecare isi face programul cum prefera. Totusi, daca nu avem sedinte de proiect, se accepta si lucrul de acasa.

Monica Dona

Consultant Human Capital, Lugera & Makler, despre lucrul de acasa, cu bune si rele:

ANGAJATOR

Avantaje
• Eliminarea costurilor de intretinere a spatiului de birou;
• Eliminarea costurilor de relocare;
• Cresterea motivatiei si implicarii angajatului, care simte ca i se acorda incredere.

Dezavantaje
• Control mai mic asupra angajatului;
• Angajatul nu interactioneaza la fel de mult cu echipa sa.

ANGAJAT

Avantaje
• Reducerea timpului de deplasare;
• Costuri reduse;
• Poate lucra din orice locatie;
• Isi poate alege intervalul de timp care il avantajeaza pentru a-si desfasura activitatea.

Dezavantaje
• Lipsa interactiunii din proiect;
• Pierderea motivatiei in cazul sarcinilor de rutina;
• Comunicare mai slaba cu managerul si echipa.

Manuela Furdui

Managing Partner, FinExpert Consulting despre „lucrul de-acasa“

In 2008 am fost nevoita sa iau un respaus total – era singura solutie pentru a nu-mi periclita sarcina. Asa ca timp de sase luni am condus intreaga activitate a firmei de acasa, prin mail-uri, telefoane sau teleconferinte. Sa conduci o afacere de acasa, „din varful patului“, este o provocare, mai ales daca esti obisnuit cu un ritm de viata accelerat si cu o agenda plina, cum a fost cazul meu. A trebuit sa deleg responsabilitatea colegilor mei si sa am incredere in profesionalismul lor. Totodata, pentru a mentine acelasi nivel de performanta al companiei, m-am asigurat ca fiecare livrabil care iesea din FinExpert avea supervizarea mea finala. Totusi, avantajele pe care le vad eu in cazul lucrului de acasa depind in mare masura de oamenii din subordine. A fost greu, dar a iesit neasteptat de bine: la sfarsitul anului compania a inregistrat o crestere a afacerilor cu 50%. Morala? Cand business-ul e sanatos, lucrul de acasa e o varianta interesanta.