Olanda inaspreste normele privind accesul romanilor si bulgarilor pe piata muncii

Kamp a propus ca angajatorii din domeniile cum ar fi agricultura sau horticultura sa recurga mai mult la somerii olandezi, in conformitate cu politica Guvernului de a pune presiune asupra somerilor pentru ca acestia sa accepte sa lucreze, relateaza NIS News Bulletin, citat de Mediafax.

De la extinderea UE, in 2004, aproximativ 165.000 de persoane din Europa Centrala si de Est au venit sa lucreze in agricultura si horticultura, constructii, industrie si transporturi in Olanda. "intre timp, peste un milion de persoane cu varste sub 65 de ani nu au niciun loc de munca", a declarat Kamp.

Referindu-se la muncitorii din afara UE, Kamp a declarat: "Nu stiu de ce ar trebui sa ii primim. Mai intai, contribuie la cresterea somajului in Olanda, iar apoi ar trebui sa privim in cadrul UE, si apoi in afara Uniunii".

Prin "afara UE", Kamp intelege, de asemenea, Romania si Bulgaria, care au aderat la Uniune in 2007, dar pentru care Olanda nu si-a deschis piata muncii, precizeaza cotidianul.

In ceea ce priveste muncitorii din alte state membre UE (in special Polonia), nu se va schimba nimic. "Ei au un drept fundamental" de a munci in Olanda, recunoaste ministrul.

Angajatorii care sustin ca au nevoie de romani si bulgari trebuie sa depuna actele pentru un permis de munca. Ministrul vrea, de asemenea, un sistem prin care Guvernul sa devina mai restrictiv.

Cultivatorii de pomi fructiferi, capsune si legume din Noord-Brabant, mai ales, lucreaza adeseori cu muncitori romani si bulgari. Organizatia fermierilor LTO este foarte nemultumita de afirmatiile lui Kamp. "Haga arunca asupra angajatorilor responsabilitatea incapacitatii sale de a recruta someri olandezi", afirma presedintele organizatiei, Albert Jan Maat. Potrivit fermierilor, muncitorii olandezi se plang frecvent de probleme de spate si nu muncesc la fel de mult ca est-europenii.